Igor Vieru s-a născut la 23 decembrie 1923 în România, satul Cernoleuca, județul Soroca (actualmente în nordul R. Moldova). Tatăl lui a fost Dumitru Vieru, care, pe lângă alte ocupații, avea o anumită înclinație către pictură. Împreună cu mama viitorului pictor, Ana Vieru, el dorea foarte mult să-și dea copiii la școală.
După absolvirea școlii primare locale, Igor Vieru trece la gimnaziul din satul vecin, Climăuți, dar din cauza crizei materiale prin care trecea familia, el este transferat într-o școală mai depărtată de satul natal. Aici el își urmează studiile, exersând în permanență pictura și studiind istoria artelor.
În 1944 Igor Vieru se întoarce în locurile sale de baștină și lucrează un timp învățător la Horodiște. Încă de pe atunci Vieru se manifestă drept un entuziast și pasionat educator al gustului estetic la elevi. Face primii pași spre creația sa artistică executînd o galerie de picturi mici pe sticlă, asemenea diapozitivelor. Acestea reprezentau diferite imagini cu tematică foarte variată, care ilustrau lecțiile petrecute la școală și contribuiau la dezvoltarea imaginației și gustului copiilor. Dorința de a deveni plastician l-a făcut însă să abandoneze meseria de învățător și să uite de acele miniaturi.
Pentru întregirea studiilor în artă, în 1946 Igor Vieru se înscrie direct în anul III la Școala de Arte Plastice din Chișinău la facultatea pictură. După absolvirea ei în 1949, devine profesor de desen la Școala Pedagogică din Călărași ca după doi ani să revină la Cernoleuca, unde va preda limba franceză.
În 1953, Igor Vieru participă la expoziția republicană cu pânza Ion Creangă ascultând poveștile lui moș Bodrîngă, care îl atestă ca pictor stăpân pe mijloacele de expresie. Datorită acestui tablou, este primit după patru ani în rândurile membrilor Uniunii artiștilor plastici din U.R.S.S.
Din 1957 Vieru se stabilește la Chișinău, unde lucrează un timp la revista Chipăruș. Ceva mai târziu este numit director al Muzeului de Arte Plastice din Chișinău, iar mai apoi expert al comisiei de atestare a lucrărilor de artă pentru expozițiile din cadrul Ministerului Culturii al R.S.S. Moldovenească.
În 1963, datorită activității fructuoase în domeniul artelor plastice, pictorului Igor Vieru i se conferă titlul de Maestru emerit în artă.
Deținînd diferite funcții, Vieru colaborează activ cu editurile chișinăuene, participă la toate expozițiile republicane, unionale și de peste hotare, își împărtășește cunoștințele sale în ale compoziției și culorilor elevilor de la Școala de Arte Plastice "I. E. Repin" și pregătește o promoție la Școala Medie-Internat Republicană de Pictură.
PICTURILE lui Igor Vieru
Opera sa însumează circa 70 picturi și 12 culegeri de ilustrații de carte. Printre cele mai cunoscute lucrări ale sale se remarcă: "Primăvara", "În satul natal", "Balada despre pămînt", "Toamna", "Sărbatoare la Cernoleuca", "Meșterul Manole", ilustrațiile la cărțile cu povești "Păcală și Tîndală", "Harap Alb", "Capra cu trei iezi", "Guguță", "Făt Frumos și soarele", etc.Igor Vieru aparține generației de mijloc ai pictorilor moldoveni, care punea bazele unor tendințe noi, moderne în pictura moldovenească, adică o viziune artistică asupra lumii, corespunzătoare realității contemporane. Aceste principii noi de creație ale pictorului se trag din împletirea organică a realului cu poezia, pictura tradițiională fiind privită dintr-un unghi care nu-l împiedică a o înțelege pe plan superior de revalorificare.
Împreună cu Mihai Grecu și Valentina Rusu - Ciobanu au stat la baza școlii naționale de pictură. 
Meșterul Manole de Igor Vieru
Cumpăna și caii albi de Igor Vieru
Poetul Grigore Vieru de Igor Vieru
ilustrație carte Copii la cloindat de Igor Vieru
Moara de vând la Cernoleuca, de Igor Vieru
Creaţia marelui plastician atrage privirile spectatorilor de orice vîrstă şi orientare estetică deoarece, aşa cum afirmă criticul Eleonora Brigalda-Barbas în prefaţa la albumul semnat de ea, „apelînd la valenţele metaforei şi ale simbolului, artistul exprima rosturile majore ale existenţei umane".
Receptiv la tot ce e legat de plaiul natal, Igor Vieru a devenit un rapsod al plaiului și al vieții țăranului moldovean. Impunîndu-se publicului iubitor de artă mai ales prin tablourile cu temă rustică, Vieru a executat lucrări cu factură plastică, trecute prin filiera imaginativă a unui artist experimentat și de o înaltă tensiune creatoare. În ultimele sale opere se face tot mai pronunțat elementul metaforic, care îi lărgește spațiul artistic. Operele sale sunt o fuziune a artei grafice, a picturii și a scenografiei care îi influențează tot mai mult pictura, imprimîndu-i o înfățișare aparte.
Dupa o boala îndelungată, la 24 mai 1988 Igor Vieru se stinge din viață. E înmormîntat în satul natal Cernoleuca.
Igor Vieru tindea spre o manieră de creație în care culoarea vine să transmită tot mai clar și mai pregnant întreaga complexitate a noilor valori spirituale și intelectuale ale contemporanului moldovean. El nu avea un gen preferat, ci le explora armonios pe toate.
triptic Fericirea lui Ion de Igor Vieru
„A fost un mare îndrăgostit de folclor şi l-a valorificat în felul sau, cu multă pasiune. I-a plăcut întotdeauna să se afle printre ţărani, înţelepciunea lor a fost materializată în pânzele sale. Se implică în muncile de la ţară. Îi plăcea, bunăoară, să cioplească. Acum îmi dau seama cum s-a născut tripticul "Fericirea lui Ion", care reprezintă un cioplitor în piatră care-şi ciopleşte singur destinul. Vieru a mers întotdeauna la rădăcinile neamului nostru. Nu, nu a fost un solitar, deoarece a fost mereu alături de oameni, iar oamenii i-au fost şi ei alături. Acele rădăcini, Igor Vieru ni le aducea că pe o pâine caldă, nouă, celor aciuaţi la Chişinău şi, apoi, modest şi blajin cum era, se retrăgea foarte discret în Cernoleuca”, își amintește plasticianul Andrei Mudrea.