Adrian Păunescu

Adrian Păunescu (biografie) - poet, publicist și om politic.

Poetul Adrian Păunescu a definit o generație, cu cenaclul ”Flacăra” și cu versurile sale.
După căderea comunismului a fost acuzat că i-a scris poeme laudative lui N. Ceaușescu; dar, cu toate acestea, el a rămas un nume în viața publică și politică românească. A fost unul din cei mai prolifici poeți romani contemporani.

Originar din Basarabia a menținut o relație vie cu colegii de aici - promotori ai mișcării de eliberare națională: Grigore Vieru, Ion și Doina Aldea-Teodorovici, etc

Paunescu, Vieru, Ion Aldea-Teodorovici in Transnistria 
Adrian Păunescu, Grigore Vieru și Ion Aldea-Teodorovici în Transnistria

Adrian Păunescu: ”Grigore Vieru mi-a fost cel mai bun și cel mai drag prieten”

Adrian Păunescu s-a născut pe 20 iulie 1943, în localitatea Copăceni, județul Bălţi, Basarabia, și a murit în data de 5 noiembrie 2010. Și-a petrecut cea mai mare parte a copilăriei la Barca, în județul Dolj.

Adrian Păunescu a absolvit Colegiul Național Carol I din Craiova. Tatăl lui Păunescu, membru al PNL, a fost condamnat la 15 ani de închisoare pentru "activități anti-comuniste" de regimul stalinist de după 1945 și din această cauză A. Păunescu a trebuit să aștepte 3 ani înainte de a se putea înscrie la facultate. A studiat filologia la Universitatea din București.

 

Activitatea literară a lui Adrian Păunescu

Adrian Păunescu a debutat ca poet în 1960, iar 13 ani mai târziu conducea revista ”Flacăra”. A fost destituit în iulie 1985. Pretextul imediat a fost scandalul busculadei iscate la concertul Cenaclului Flacăra din Ploiești din iunie 1985, însa Păunescu devenise cunoscut și pentru criticile la adresa Puterii.

După căderea comunismului, nu i s-a permis reîntoarcerea la conducerea revistei Flacăra, astfel că, în toamna anului 1990, A. Păunescu a fondat revista ”Totuși iubirea”. În calitate de publicist a mai condus ziarul ”Sportul românesc”, o scurtă perioadă, în 1999, și a realizat emisiuni de fotbal la Antena 1, participând, în calitate de invitat, la numeroase emisiuni pe teme culturale și politice la Tele 7 ABC, Pro TV, Realitatea TV.

Adrian Păunescu a scris zeci de volume de poezii, fiind cunoscut și apreciat pentru ușurința cu care compunea versuri.

Multe din creațiile sale au fost puse pe muzica de artiști români importanți, precum Vasile Șeicaru, Ștefan Hruscă sau Nicu Alifantis.

”Repetabila povară”, ”Rugă pentru părinti”, ”Iubiți-vă pe tunuri”, ”Aruncarea în valuri” sau ”Totuși iubirea” sunt doar câteva dintre poeziile sale celebre.

 

Activitatea politică

Păunescu a fost secretar al UTC la Uniunea Scriitorilor, membru al PCR. Indiscutabil, orientarea politica a lui Păunescu a fost întotdeauna una de stânga. Spre deosebire de alte personalități ale perioadei comuniste, Păunescu a promovat idei de stânga mai liberale, de inspirație occidentala. Relația lui Păunescu cu puterea comunistă poate fi considerată ca ambiguă, Păunescu manifestându-se nu ca un critic radical al sistemului sau al ideologiei, critica sa orientându-se mai degrabă asupra derapajelor puterii politice și a neajunsurilor economice.

După Revoluția din decembrie 1989 a fost marginalizat, dar a fost readus în atenția opiniei publice prin postul național de televiziune, în cadrul unei emisiuni realizate în 1992 de Mihai Tatulici.
Din august 1992 a devenit membru al Partidul Socialist al Muncii , iar din ianuarie 1995, prim-vicepreședinte al partidului. La 27 septembrie 1992 a fost ales senator de Dolj, pe listele PSM. La alegerile din 3 noiembrie 1996, partidul său nu a obținut numărul de voturi necesar intrării în Parlament. La 8 februarie 1997 demisionează din toate funcțiile deținute în partid, în semn de protest față de inactivitatea conducerii partidului și de lipsa de reacție la inițiativa realizării unei stângi unite. Demisia a fost respinsă de Consiliul Național al PSM.
La alegerile parlamentare din 2000 este ales senator pe listele PDSR - Dolj, în 2004 câștigă un nou mandat, pe listele PSD, în circumscripția electorală Hunedoara și deține funcția de președinte al Comisiei pentru cultură.