Orășelul cu această denumire e menționat documentar ca sat la 20 martie 1545, când Alexandru Voievod, domnul Moldovei, confirmă mănăstirii Pobrata o jumătate de moșie pe care călugării o aveau în dar de la jupâneasa Frățiman cu satul Curluceni. La 4 iulie 1774 îl aflăm în stăpânirea mănăstirii Frumoasa, cu 84 de gospodării cu răzeși și mazili.
REPERE ISTORICE / PROVENIENTA DENUMIRII
Din bãtrâni se pomeneste cã undeva pe dealul Cosnei, un oarecare cãpitan de strãjeri Teofan, a construit o casã în care se adaposteau strãjerii ce vegheau Chisinãul. Se presupune cã aparitia denumirii localitãtii provine de la cuvântul strãjeri, strãjeni, ce a derivat mai apoi în toponimul STRÃSENI.
Este mentionat documentar ca sat la 20 martie 1545, când Alexandru Voievod, domnul Moldovei, confirmã Mãnãstirii Pobrata o jumãtate de mosie pe care cãlugãrii o aveau în dar de la jupâneasa Fratiman cu satul Curluceni.
La 4 iulie 1774 îl aflãm în stãpânirea mãnãstirii Frumoasa cu 84 de gospodãrii cu rãzesi si mazâli. Aveau 2 preoti, iar în anul 1785 e construitã o nouã bisericã, alãturi de cea veche.
Spre 1870 în acest sat mare si frumos, erau deja 596 gospodãrii, cu circa 1.840 bãrbati si 1.110 femei. Aveau în stãpânire prisãci, vii si livezi frumoase, printre ei se aflau lemnari si tâmplari vestiti. La 6 ianuarie 1873, zemstva judeteanã trimite la Strãseni primul medic cu studii superioare, pe doctorul Feodor Constantin Scordeli.
În anul 1910 satul mai avea si 2 scoli, o bisericã si o bibliotecã sãteascã, deschisã la 1 iulie 1877.
RESURSE NATURALE / RECREATIE
Suprafata totalã a orasului Strãseni este de 6.082 ha, dintre care circa 1.586 ha o constituie terenurile cu destinatie agricolã. Localitatea este una din putinele din republicã unde ponderea terenurilor fondului silvic este impunãtoare si constituie circa 40% sau 2.340 ha.
Resursele acvatice ale orasului sunt de 180 ha, formate din suprafata râuluii Bâc - 7,11 ha, 5 iazuri cu o suprafatã de 18 ha si mlastini protejate.
Zonele de recreare sunt formate din: malul Ghidighiciului, 6 parcuri de culturã si odihnã.
Îin apropiere se gaseste rezervatia "CODRII" (mai multe detali vezi aici). Administratorul rezervatiei este IS"Moldsilva", cu sediul administrativ în or.Strãseni.
ASPECTE ECONOMICE ACTUALE
Cãtre anul 2004 în orasul Strãseni erau înregistrati circa 2.700 agenti economici, dintre care 1.600 - gospodãriile tãrãnesti, alte întreprinderi - 305 unitati.
Un loc de frunte ocupã industria prelucrãtoare, mai ales ramura vinicolã. Strãseniul se bucurã de un spectru bogat al celor mai bune soiuri de poamã europeanã: Aligote, Sauvignon, Risling, Cabernet, Muscat, Ottonet, Pinot, Merlot, Risling de Italia, Izabela, din care se obtin sampanie, vinuri seci, ordinare si dulci, de calitate superioarã.
Partea industrialã a orasului este amplasatã în regiunea de Nord-Vest a orasului si este despãrtitã de sectorul locativ prin calea feratã. Întreprinderea de vinificatie si sectia de cãrãmidã a Fabricii materialelor de constructie se aflã în partea de Nord a orasului.
Orasul dispune, si exploateaza economic calea feratã.
SFERA SOCILÃ din zilele noastre
Orasul are o populatie de 23.600 locuitori, dintre care populatia economic activã constituie circa 60% din numarul total. Cea mai mare parte a populatiei este ocupatã în sfera neproductivã.
Strãseni este o localitate multinationalã. Peste 77% din numarul total al populatiei o constituie basinasii moldoveni, urmati de rusi - 12,4%, si ucraineni - 7,2%; restul 2,8% din populatie - bulgari, gãgãuzi s.a.
Sistemul de învãtãmânt de toate gradele din oras, cuprinde circa 3.300 elevi, care isi fac studiile în 4 scoli de culturã generalã si la Liceul "Ion Vatamanu". De asemenea functionaeazã 5 institutii prescolare.
Reteaua de institutii medicale este formatã dintr-un spital, centru al medicilor de familie, o statie de urgentã, centru de medicinã preventivã si 4 farmacii. În sistemul de ocrotire al sãnãtãtii activeazã circa 80 de medici si 163 personal medical.
CULTURA
Activitatea culturalã se desfasoarã în cele 2 biblioteci orãsenesti, Casa de Culturã si Scoala de arte.
Biserica orasului poartã hramul Sfantului Ierarh Nicolae, fãcãatorul de minuni. Viata culural-crestinã trece printr-o etapã de revenire la traditii si datini strãbune.
Cele mai importante evenimente culturale sant Festivalul Republican de Muzicã si Poezie "Eminesciana", Hramul orasului, etc.
În Strãseni activeazã Orchestra de Muzicã Popularã "Cununa", Ansamblul folcloric "Dumbrava Rosie", Formatia coralã "Burebista".
PERSONALITÃTI MARCANTE
Din istoria recentã îl pomenim pe marele Ion Vatamanu (scriitor, om emerit al RM, luptãtor pentru independenta Mldovei fata de URSS, aprig apãrãtor al limbii române). De la trecerea sa spre bunul Dumnezeu, liceul din localitate îi poartã cu mândrie numele.
Feodor Constantin SCORDELI, nobil basarabean, sa născut la 8 februarie 1843 în comuna Mana, judeţul Orhei. A decedat la 31 ianuarie (13 februarie stil nou) 1922, la vârsta de 79 ani.
În anul 1869 absolveşte cursurile de medicină la Universitatea Imperială "Sfântul Vladimir" din or. Kiev. Aici face cunoştinţă cu primele organizaţii de orientare "norodnică", devine un militant activ al ideii de uşurare a soartei poporului simplu, idei de care sa condus toată viaţa.
A activat ca doctor al Zemstvei judeţului Chişinău (Admin. loc. de judeţ), în sectorul doi Nisporeni din care făceau parte satele: Zberoaia, Nisporeni, Boldureşti, Volcineţ, aşezările plasei Bujoreni: Ghilişteni, Căţăieni, Afumaţi şi Şişcani. În anul 1872 în Nisporeni a fost deschis primul centru de primire a bolnavilor, anume în această comună a şi locuit Feodor Scordeli. Fiind în serviciu din 1873, primea un salariu de 1200 ruble (un salariu de cinci ori mai mare ca a unui felcer). În acelaşi timp, cu începere din 6 ianuarie 1873 activează ca primul medic cu studii superioare în Străşeni /2/.
BIBLIOGRAFIE SI REFERINTE
1. Enciclopedia Sovietică Moldovenească, Chiş, 1979
2 ."Calendarul Guberniei Basarabia" pe anii 1912, 1916.
3. Schiţă bibliografică realizată de strănepoata lui Feodor Scordeli - Sorina GÂLCĂ.
Localitate din vechiul judet -Lăpușna