Satul Țaul e amplasat în zona de sud a raionului Dondușeni, la o distanță de 6 km de centrul raional. Aproximativ la 200 km de la Chișinău. Mândria satului este parcul din localitate - ”Parcul Țaul”. Acesta este cel mai mare parc din Republica Moldova şi unul din cele mai mari din Europa de sud-est. Pe o suprafață de 46,2 hectare cresc peste 150 de specii și forme de arbori și arbuști, reprezentanți ai diverselor zone climaterice ale globului.
Se învecinează:
- la Nord cu satul Plop,
- la Vest cu orașul Dondușeni,
- la Est cu s. Maramonovca (rn. Drochia),
- la Sud cu s. Tîrnova.
Resurse naturale - Satul Ţaul se află în zona stepelor cu păduri, solurile fiind predominant de cetrnoziom.
Întemeierea satului Țaul și prima atestare documentară
Satul Țaul a fost întemeiat în anul 1451 sub numele de Alboteşti. Iniţial vatra satului s-a aflat la 2 km vest de amplasamentul actual al satului. În secolul al XVII-lea satul Alboteşti a fost atacat de turci şi ars, iar locuitorii rămaşi conduşi de un oarecare Ţăulean au fondat o nouă așezare pe locul ei de azi.
Prima atestare documentară - anul 1772, când satul este pomenit sub numele de Borodici - un mic târg. În perioada 1918-1940 când satul a fost în componența Regatului România, satul s-a numit Țau. După al doilea război mondial, satul a primit denumirea actuală - Țaul.
Evoluția satului Țaul în ultimul secol
În anul 1963 aici s-a fondat un Tehnicum de agronomie, azi Colegiul Agricol din Țaul (poza de sus).
Colegiul Agricol din Țaul se numără printre cele mai prestigioase instituții de învățământ din domeniul agriculturii. Astăzi Colegiul este cartea de vizită a satului Țaul, care a pregătit de-a lungul existenței sale peste 11000 de specialiști pentru economia națională. Instituția și-a deschis pentru prima dată ușile în anul 1963 și de atunci au fost pregătiți agronomi,tehnologi, ecologi, contabili, marketologi,iar din 2005 silvicultori și horticultori. Până la 1992 în această unitate de învățământ și-au făcut studiile tineri și tinere din Africa, America Latină și Asia. Geografia este foarte largă - Angola, Capul Verde, Chile, Vietnam, Mozambic, Yemen, Siria, Guineea, Coasta de Fildeș, Congo ș.a., în total 40 de țări.
În 1970 s-a deschis o nouă școală pentru 1064 de locuri, s-a construit oficiul poștal, s-au construit 4 blocuri locative, căminele studențești.
În 1977 s-a dat în exploatare Palatul de Cultură, construit după modelul Palatului Sindicatelor din Chișinău.
În 1980 în parcul Ţaul este deschis un sanatoriu pentru tratarea afecţiuniloe reumatice şi ale aparatului locomotor.
Începând cu 2013 Satul Ţaul are un nou Centru de sănătate - de serviciile căruia beneficiază circa 12 mii de oameni din zonă (nu doar locuitorii satului dar şi cei care trăiesc în localităţile din apropiere). Unul din principalele obiective ale centrului este profilaxia şi prevenirea maladiilor. Centrul a fost deschis în timpul guvernării pro-europene.
Parcul ȚAUL
E cel mai mare parc de pe teritoriul R.Moldova.
Este înființat la 1901 în fostul județ Soroca, pe pământurile alăturate marginii de sud a satului Ţaul, în jurul moşiei lui A.I.Pommer, ce către pomicultorul-decorator Ipolit Vladislavskii-Padalko.
Parcul avea 46 ha, iar reţeaua de drumuri cuprindea 15 km. Parcul reprezintă una dintre cele mai reuşite lucrări ale arhitectului-peisagist, apreciat de societatea înaltă de atunci. Colecţia dendrologica include circa 150 de specii de arbori, arbuşti şi liane, dintre care peste 100 de forme sunt exotice.
Conacul Pommer (Parcul Țaul) - vedere din anul 1979
Dinspre nord parcul e înconjurat cu un zid de cărămidă. Aici se află așa zisul parc de sus, cu conacul și clădirile adiacente.De ambele părți ale clădirii și în spatele ei cresc numeroase exemplare de conifere și foioase.La dreapta pe o suprafață de 7 hectare, e concentrat sectorul principal al parcului de sus - Parcul de amatori. Aici cresc salcâmi plângători, arțari în formă de glob, stejari piramidali, arțari cu frunze roșii și arțarii americani, fagul decorativ.
Este compartimentat în patru zone - două de silvoparc, una peisajeră şi ultima formată din pomi fructiferi. Pe teritoriul parcului se află cîteva lacuri. Teritoriul parcului a fost proiectat într-o aşa manieră, încât principalele compoziţii se succedă parcă în trepte rând pe rând de-a lungul aleelor, ce duc linistite într-o vale pitorească spre un lac mic. Colecţia dendrologică reprezintă circa 150 de specii de arbori, arbuşti şi liane, dintre care peste 100 de forme sînt exotice. Parcul este împărţit convențional în partea superioară, unde se găseşte reşedinta rurală a boierului Pommer, o reţea deasă de alei cu compoziţii floristice diferite, şi partea de jos, care aminteşte mai degrabă o pădure cu pîlcuri de arbori caracteristici diferitor zone geografice. Fiind cel mai mare din Moldova, parcul Ţaul are şi o reţea impresionantă de alei, cărărui şi drumuri de peste 12,5 km.
Dincolo de conac începe imediat o pantă abruptă, ce duce în parcul de jos. În centrul parcului se află o poiană mare înconjurată de copaci şi arbuşti de specii exotice pentru Moldova. Pe povîrnişurile de la marginea poienei creşte un grup de pini de munte. În partea de jos a parcului se evidenţiază trei masive şi şapte grupuri de conifere, care ocupă o suprafaţă de 1,5 hectare pe sectoarele mai ridicate, deaceea se văd bine din orice parte.Tot aici pot fi văzute specii de conifere din pădurile Siberiei, reprezentanţi ai florei din Crimeea şi Carpaţi. Aici creşte bradul şi pinul obişnuit, doi arbori de pseudotsugă Douglas - brazi cenuşii cu ace argintii, ienuperi de Virginia, brazi de Canada, pinul moale. Printre conifere se privesc foarte frumos mestecenii, arţarii, sorbul. În partea de sud-vest a parcului de jos se întinde o pitorească poiană, unde se află specii interesante de plante. La marginea de vest a poienei cresc cîţiva plopi albi, un grup de arţari cu frunzele ascuţite, tei cu frunze mici,frasini şi castani. Este foarte frumos aici toamna. În partea de nord a poienei cresc forme rare de stejar roşu american, stejar de Caucaz, stejar cu frunze în două culori, stejar castaneifoliu. În extremitatea de sud a parcului se află un iaz, pe malurile căruia cresc salcii, laricea, stejari, carpeni ş.a. Accesul vizitatorilor în parc este liber.
După 1990, mare parte din parc a rămas în patrimoniul Colegiului Agricol, care se află în subordinea Ministerului Agriculturii.
În 2003 toată suprafața parcului a fost transmisă Sanatoriului preventoriu de bază „Constructorul” al Ministerului Ecologiei și Resurselor Naturale. Cu toate acestea conacul și parcul continuă să degradeze de la an la an.
Vedere spre conac din 2013
Monumente istorice
Conacul Pommer a fost construit la începutul secolului al XX-lea pe terenurile din partea de sud a satului, cumpărate de bancherul Andrei Pommer (1851-1912) de la micii proprietari. Între anii 1901-1912 au fost finalizate toate acareturile şi a fost sădit sădit cel mai mare parc din Basarabia. Nu a fost însă finisată construcţia clădirii principale, numită şi palatul.
Până la 1945 nu s-a intervenit în interiorul conacului. La începutul anilor 1960 au fost construite spaţii de locuit şi de studii pentru Tehnicumul agricol (actualmente Colegiul agricol). În perioada sovietică - complexul conacului a suferit mai multe intervenţii, inclusiv edificiul conacului, iar acareturile iniţiale şi alte elemente arhitecturale din parc au fost demolate. Totuşi, complexul de la Ţaul este cel mai bine păstrat dintre conacele de la începutul secolului al XX-lea.