Nisporeni - oraș din centrul RM

INFORMAŢII GENERALE

Amplasat în partea de Vest a republicii, la 60 km de Chişinău şi 12 km de la frontiera cu România. 
Populaţia e cifrată la circa 12.000 persoane. 
Suprafaţa - 1,4 mii ha.

FILE DE ISTORIE

Prima atestare documentară a localităţii Nisporeni este reflectată în Cartea de hotar semnată de domnitorul Moldovei Gaspar Vodă la 4 ianuarie 1618. 
Legenda susţine că primul om stabilit în aceste locuri e un oarecare Nicipor, de unde şi toponimul localităţii. O altă presupunere, mai puţin credibilă, este că denumitea localităţii s-ar trage de la caracteristica solului din regiune care este nisipos.

Conform datelor recensământului din anii `70 ai sec. XVIII în Nisporeni erau 73 de case şi bordeie, iar către anul 1875 populaţia era de 3.500 oameni.
Ocupaţia de bază a localnicilor a constituit-o de lungul vremurilor agricultura şi creşterea animalelor. O ramură aparte era cultivarea viţei de vie şi pomicultura. Tradiţional se cultiva grâu, porumb şi cartofi. Ramura zootehnică era reprezentată prin creşterea vitelor mari cornute, cailor, oilor, caprelor şi porcinelor. Spre anul 1868 în Nisporeni activau 4 uscătorii de fructe, 20 mori de vânt, 3 mori cu cai, 340 de crame şi teascuri, un atelier de produs butoaie.

Potenţialul înalt eolian şi existenţa morilor de vânt din sec.XIX au stat la baza elaborării stemei oraşului din zilele noastre. (vezi şi articolul despre Lăpuşna)

În sec.XX localitatea se dezvoltă cu ritmuri rapide: în 1907 s-a înfiinţat o staţie telefonică, iar în 1931 s-a deschis o grădiniţă-creşă pentru copii. În 1938 în urma alunecărilor de teren, Guvernul Român a alocat mijloace băneşti pentru construcţia de noi case. Aşa a luat fiinţă satul Ştefan cel Mare, astăzi cartierul Satul - Nou. 
În 1940, pentru o perioadă scurta oraşul Nisporeni devine centru administrativ al raionului cu acelaşi nume, ca să revină la acest statut în 1967. În perioada anilor '60-70 ai secolului trecut se construiesc mai multe edificii sociale (cateva şcoli şi grădiniţe, spital). 
A cunoscut o dezvoltare înfloritoare spre anii 1970, când a obţinut statut de localitate urbană. S-au realizat importante lucrări de dezvoltare a infrastructurii. Din cauza terenurilor supuse erodării, a fost luată hotărârea de a transfera treptat oraşul în partea sa de Vest, formând sectorul Nisporenii Noi.

La 1980 în oras funcţionau mai multe întreprinderi industriale: 2 fabrici de vinuri, fabrică de lactate, una de conserve, fabrică de cărămizi, fabrică de confecţii, câteva organizaţii mari de construcţii şi o bază auto.
În perioada anilor `90 ai sec.XX, oraşul s-a aflat într-o stare de stagnare, datorită crizei economice la nivel republican.

ECONOMIE ŞI SFERA SOCIALĂ

Condiţiile climaterice şi specificul localităţii a determinat specializarea oraşului în sectorul agroalimentar. În contextul dezvoltării infrastructurii se dezvoltă sfera serviciilor. Iau amploare construcţiile. Aici activează câteva bănci comerciale.

Oraşul este inclus în Programul naţional "Drumul Vinului". Localitatea este înconjurată de impunătoare suprafeţe de vii (aproximativ 700 ha), principalele soiuri de vie fiind cele albe (Aligote, Sauvignon, Chardonay). Funcţionează două întreprinderi de prelucrare a strugurilor. O fabrică este deţinută de o companie din Federaţia Rusă, spre care şi sunt îndreptate exporturile producţiei.
Construcţia reţelei de gaz a costat aproximativ 32 mln. lei (în valoarea anului 2005), fiind realizată din sursele bugetului de stat. La reţeaua de gaz au fost conectate aproximativ 1.000 familii pecum şi instituţii sociale.

Emigrarea forţei de muncă locale peste hotare este estimată la circa 3.000 persoane (2007). 

Oraşul Nisporeni tradiţional a fost populat de români (moldoveni) - 97,5%. Restul populaţiei o constituie alte naţionalităţi. Populaţia oraşului este, în prezent, de aproximativ 12,1 mii locuitori, fiind în descreştere(!) cu 4 mii faţă de anul 1990. 
Sărăcirea continuă a populaţiei, lipsa locurilor de muncă şi natalitatea scăzută iata doar câţiva factori ce au dus la această situaţie. Acest fapt este caracteristic pentru majoritatea localităţilor Republicii Moldova.

Sistemul de instituţii din domeniul social este oarecum similar majorităţii oraşelor mici din republică (2 licee, o şcoală muzicală, şcoala de cultură generală, un gimnaziu, şcoala de arte plastice şi una sportivă, şcoala polivalentă, spital, centru al medicilor de familie). 
Şcoala de cultură generală "Ştefan cel Mare", funcţionează din 1963. Pe parcursul anilor pedagogii au reuşit să pregătească peste 3,6 mii de absolvenţi.

LOCAŞURI SFINTE

În oraş sunt deschise pentru credincioşi 3 biserici ortodoxe şi e preconizată construcţia unei catedrale. 
Prima a fost construită în 1816, iar a doua spre 1860, ambele cu hramul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Garviil. De altfel hramul oraşului e chiar de Arhangheli. 
A treia biserică "Adormirea Maicii Domnului" e construită în 2000, sectorul Nisporenii Noi, cu efortul localnicilor.

MONUMENTUL LUI ŞTEFAN CEL MARE

La iniţiativa primarului, a fost elaborat un plan comun de acţiuni, în baza căruia au fost implicaţi toţi actorii din comunitate: şcolile, biserica, radioul "Vocea Basarabiei", ziarul raional, agenţii economici, oamenii din localitate. În rezultat la 21 noiembrie 2004, de Hramul oraşului a fost dezvelită lucrarea închinată lui Ştefan cel Mare şi Sfânt.

Multiple activităţi pentru colectarea fondurilor au consolidat societatea, fapt dovedit cu multă elocvenţă şi în cadrul campaniei, la care au participat mii de locuitori, încununată cu radio-maratonul organizat la 10 noiembrie 2004 de postul de radio "Vocea Basarabiei", in cadrul caruia s-a colectat cca. 50 mii lei. Ziarul local "Gazeta de VEST" a publicat periodic lista donatorilor. Consiliul copiilor de la Şcoala medie nr. 3 a fost cel mai activ, organizând o largă campanie de voluntariat, pentru care fapt instituţiei i s-a conferit numele Domnitorului. 
Opera s-a produs prin eforturile creative ale sculptorului Tudor Cataraga. Monumentul a fost cioplit din piatră de Cosăuţi. 
La dezvelirea oficială a monumentului au participat ambasadorul României, personalităţi marcante ale vieţii politice şi culturale din Republica Moldova şi de peste Prut. Maestrul Tudor Cataraga, a fost numit Cetăţean de Onoare al or. Nisporeni.

COOPERARE INTERNAŢIONALĂ

Oraşul Nisporeni deţine contacte strânse cu trei localităţi urbane din Europa: Lugoj şi Sângeorz-Băi (România) precum şi din Franţa - Auch. Legăturile de înfrăţire se realizează prin vizite ce au ca scop schimbul de experienţă, participare la diferite activităţi culturale, donaţii.

Înfrăţirea cu Lugoj (jud.Timiş) s-a produs graţie parteneriatului stabilit iniţial dintre postul de radio "Vocea Basarabiei" (Nisporeni) şi Fundaţia "Iosif Drăgan". Periodic au loc festivaluri cu oaspeţi din ambele urbe. Elevii moldoveni au avut posibilitatea de a se odihni în Lugoj. De asemenea la Nisporeni a ajuns o donaţie de carte românească din partea Primăriei or.Lugoj în valoare de cca. 11.000 euro.

În 1980 a luat fiinţă asociaţia "Ginta Latină" care a realizat importante activităţi culturale cu organizaţii similare din Sângeorz-Băi (jud. Bistriţa Năsăud). În această localitate se realizează o dată la 2 ani Festivalul folcloric "Soarele României" la care participă şi elevii din Nisporeni. 

Colaborarea cu oraşul Auch, regiunea Gascogne, Franţa a fost realizată şi prin obţinerea unor ajutoare medicale, acordarea unui suport financiar (25 mii euro) pentru reamenajarea cantinei la şcoala medie "Ştefan cel Mare".

"NUCLEUL DE VEST"(R.M) AL TINERILOR FRANCOFONI

Antena Nisporeni a Alianţei Franceze, activează din mai 1998. Dispune de 2 săli pentru cursuri şi o bibliotecă de carte franceză (cca. 3 mii exemplare). Elevii din oraş şi din raion participă la Colocviul Naţional Francofon, la Olimpiada Francofonă, organizată de asociaţia "Amitie Partage", la Zilele Francofoniei în R.M., la concursurile internaţionale "Plume d'or", "Visions sur l'Europe", obţinând rezultate notorii.

MASS-MEDIA

În oraş funcţionează un post local de televiziune, un radiou şi 2 ziare. 

Postul de televiziune "Abasat tv" funcţionează din 2002, retransmite câteva canale, având şi emisiuni proprii informative şi de divertisment. 

Postul de radio "Vocea Basarabiei" este cunoscut pe plan naţional prin atitudinea sa obiectivă în relatarea ştirilor şi evenimentelor din regiune şi din ţară. După 5 ani de activitate în Nisporeni, radioul şi-a transferat sediul la Chişinău. E cunoscut faptul că autorităţile de stat de la Chişinău nu agreează viziunile şi părerile expuse în cadrul emisiunilor postului. De-a lungul timpului a fost silit temporar să-şi sisteze emisiunile, pe care le-a reluat numai datorită presiunilor externe.

Ziarul "Gazeta de Vest", sub titulatura actuală începând cu 1996, a avut pe parcursul existenţei, de la fondarea sa în 1950, mai multe denumiri: "Zorile", "Patriotul sovietic", "Crai Nou". Este distribuit în toate localităţile raionului. Ziarul încearcă să reflecte obiectiv situaţia, adeseori însă nu e agreat de administraţia publică. În subiectele abordate accentul e pus în principal pe problemele cetăţeanului.

 
PERSONALITĂŢI

Mândria oraşului o constituie oamenii care au dus gloria localităţii atât în ţară cât şi peste hotare. Menţionăm câteva persoane din acest şir lung:
- Gheorghe Ţopa, interpret, artist al poporului Republicii Moldova; 
- Ion Negură, artist şi compozitor, maestru în arte; 
- Elisei Baltă, profesor de matematică, "părinte" a peste 30 de doctori în ştiinţe; 
- Ion Bolun, dr. hab., decan, facultatea "CSIE", ASEM; 
- Tudor Zbârnea, directorul Muzeului Naţional de Arte Plastice.
- Feodor Constantin Scordeli, nobil basarabean, doctor la Nisporeni în 1873.

OBIECTIVE DE VIITOR

Atragerea de noi investitori, dezvoltarea turismului, organizarea de expoziţii şi iarmaroace, competiţii sportive ar permite promovarea oraşului pe plan naţional şi internaţional.
Dezvoltarea oraşului poate fi văzută prin prisma intensificării relaţiilor de cooperare transfronatliere cu România. Acest fapt poate fi realizat prin construcţia căii ferate Bucovăţ-Leuşeni-Huşi, care deja se află pe agenda de lucru a autorităţilor publice centrale. O altă posibilitate o reprezintă participarea mai activă a oraşului în cadrul Euroregiunii "Sireţ-Prut-Nistru" şi aplicarea la programul "Bună Vecinatate" cu partenerii din România.