Vechi sat de răzeși. Satul e vestit prin stejarul și biserica veche ctitorită de Ștefan cel Mare.
An de an aici se desfășoară Festivalul etno-folcloric "La umbra stejarului". Se presupune, de altfel câteva documente şi legende confirmă, că satul Cobâlea a existat mai înainte de anii de domnie a lui Ştefan cel Mare.
Informații generale / Statistici recente
Distanţa până la Şoldăneşti (în pezent centru raional) - 12 km;
Populaţie - circa 3.300;
Numărul de gospodării - circa 1.400;
Biserici- 2 ("Schimbarea la Faţă"(1820) şi "minunea Sf. Arhanghel Mihail"(1905));
Instituţii sociale - 2 şcoli; 3 biblioteci; Casă de cultură; grădiniţă; spital; Primărie; tabară de odihnă pentru copii ş.a.
Geneza / Legenda
Legenda ne spune, că într-o vale pitorească, zisă a Rădiului , pe malul unui pârâu, s-a stabilit cu traiulun meşter, venit de aiurea şi având în posesie o căruţă cu un cal bălan. În căruţa sa el purta un instrument de reparat roţile numit "cobâlă". Prin valea celui pârâu trecea un drum comercial ce legaIeşii şi Suceava de oraşul Oceakov (Ukraina de azi) aci îi întâmpina omul nostru pe drumeţii obosiţi cu zâmbet şi vorbe bune. În plus le mai repara şi roţile. Trecătorii fiind mulţumiţi i-au dus vestea omului până hăt în lume. Vorba ce a prins aripi: "să mergem la cobâla meşterului să ne repare roţile" aşa a şi rămas să dăinuie.
Din acele vremuri i se spune localităţii "Cobâla", sau azi - "Cobâlea".
Reperele istorice ale satului Cobâlea
Se presupune, de altfel câteva documente şi legende confirmă, că satul Cobâlea a existat mai înainte de anii de domnie a lui Ştefan cel Mare. Unul din izvoare fiind lucrarea lui M. Costăchescu "Documentele moldoveneşti înainte de Ştefan cel Mare" /1/
Prima atestare documentară a satului Cobâlea datează cu 18 februarie 1456, când Petru Vodă, fiul lui Muşatu, întăreşte protopojului Ionea şi fiului său grămăticului Giurgea un şir de sate, printre care şiCobâlea, aflat deasupra Nistrului.
Perioada constituirii de facto a localităţii, rămâne încă a fi descoperită.
Elementul geneză care a dus la formarea localităţii e considerat, de unii istorici, un vestit traseu comercial zis - "Drumul Tătăresc". Acesta străbătea parte a teritoriului Ucrainei de astăzi, apoi trecea peste Nistru, pe la Raşcov şi Vadul Raşcu sau pe la Soroca, legând Suceava de Precopşi Moldova cu teritoriul Hoardei de Aur şi Genovezii de la Marea Neagră. O ramificaţie a acestui drum trecea prin apropierea locului actual al satului Cobâlea.