Satul ALEXANDROVCA face parte din comuna Trifăneşti. Situat pe malul stâng al r.Căinari, afluent al Răutului, la 20 km nord-vest de or.Floreşti, la 10 km de staţia de cale ferată Mărculeşti.
Satul ALEXANDROVCA face parte din comuna Trifăneşti.
Situat pe malul stâng al r.Căinari, afluent al Răutului, la 20 km nord-vest de or.Floreşti, la 10 km de staţia de cale ferată Mărculeşti şi la 1 km de centrul comunei Trifăneşti.
Date statistice la zi
Suprafaţa -16,9 kmp;
Gospodării - 218; case - circa 255;
Populaţia - circa 515 persoane, inclusiv: 466 ucraineni, 47 români.
Pe teritoriul satului activează :
Gospodaria agricolă - fostul colhoz "Rassvet", un magazin, o baie, un punct medical, o grădiniţă de copii, o casă de cultură, o instalaţie de cinema, o bibliotecă, un magazin.
Date din perioada interbelică
Anul înfiinţării localităţii - 1895 (* - surse 1 şi 2). A fost întemeiată de primii proprietari - Ştefan Maximciuc şi Simion Chiriac. În perioada interbelică localitatea Alexandrovca făcea parte din plasa Floreşti, judSoroca.
Mai jos, câteva date ce atestă, activitatea socio-economică a localităţii (1):
- 115 case;
- 481 locuitori;
- primărie;
- şcoală primară mixtă;
- poştă;
- Cooperativă de consum "Albina" (1918);
- fabrică de ulei:
- moară de apă;
- cooperativă agricolă "Munca":
- cârciumă.
Primar - Gasprov Maximilian, notar - Golovatâi Ion, învăţător - Golovatâi Pricopii, preot -Iazinschi Grigore (2).
Economie și relații socio-culturale
Suprafaţa totală agricolă - 1.140 ha.
Cooperativa agricolă "Peremoga" ("Biruinţa") dispune de 700 ha de pământ.
Cotaşi individuali - 48, au în folosinţă un total de 70 ha.
Vechea moară funcţionează şi în zilele noastre, fiind pusă în funcţiune pe baza energiei electrice.
Învăţământ , cultură, aspecte sociale
Şcoala primară în anii puterii sovietice a fost transformată în şcoală de 8 ani. În 1978 şcoala este închisă pe motiv că "satul e o localitate fără perspectivă".
La ora actuală în Alexandrovca funcţionează un cămin cultural, o bibliotecă, un punct medical.
În localitate este înălţat un monument în memoria consătenilor cazuţi în timpul războiului II mondial şi un cimitir fără biserică.
File de Istorie
Perioada antichtății
Cercetările arheologice confirmă ipoteza conform căreia ţinuturile din imediata apropiere a localităţii au fost populate încă cu câteva milenii în urmă.
S-au descoperit urmele a două staţiuni din epoca pietrei, două vetre de sate părăsite din sec IV î.Hr. (imag.1) şi 5 vetre de aşezări umane din sec.II-IV d.Hr. (imag.2).
Pe moşia satului se află şi 2 movile funerare făcute de către nomazii veniţi din stepele asiatice.
Anul înfiinţării localităţii se consideră 1895.
Întemeierea satului Alexandrovca
Se spune că cei dintâi locuitori erau ucraineniiveniţi încoace "după pământ" din comunaBeleveţi din preajma Hotinului. Boierul Pleşco le-a oferit 500 ha cu un termen de rascumpărare de 40 ani.
Perioada de tristă faimă sovietică
În anul 1941 au fost deportaţi în Siberia:
- Ion V.Chiriac cu soţia Liuba, mamaEudochia, fratele Alexandru şi fiul Emil;
- Fiodor N.Maximciuc cu soţia Elena şi cu cei 6 copii ai lor - Mihail, Chiril, Grigore, Vera, Petru şi Lida.
Odată cu "revenirea puterii sovietelor", în 1944au fost deportaţi:
- Anton Drăguţă, pe 10 ani;
- Nicolae Maximciuc, pe 10 ani;
- Pelaghia Suberniţchi, pe 8 ani.
În 1949 au fost deportaţi:
- Vasile Casprov cu soţia Ana si fiul Mihail;
- Ion Chiriac cu soţia Liuba şi fiul Ion;
- Dumitru Drăguţă (fiul lui Anton Drăguţă, deportat în 1944) cu soţia Efimia şi copiii Axenia şiEudochia;
- Ilie Drăguţă;
- Eudochia Maximciuc.
În perioada 1941-1945 pe câmpurile de luptă în timpul războiului II mondial au căzut consătenii:
Tudor Bambuleac, fraţii Efim şi Timofei Belevschi, Ananie Chiriac, Efim Chiriac, Iacob Chiriac, Pavel Dumitraşciuc, Iacob Galac, Ion Sciuric, fraţii Efim şi Timofei Suberniţchi, Pavel Vatamaniuc, din nefericire şi mulţi alţii.
+
VEŞNICA LOR POMENIRE !
ISTORIE RECENTĂ
În anul 1986, la lichidarea consecinţelor avariei de la Centrala Atomo-electrică "Cernobâl"(Ucraina) a participat şi săteanul Iurie Chiriac.
Personalități locale
Din istoria recentă:
Eudochia Brumă (Zaplitnâi) - doctor în folosofie;
Gheorghe Maximciuc - doctor în medicină.
BIBLIOGRAFIE ŞI REFERINŢE
1. "Dicţionarului statistic al Basarabiei" (Chişinău, 1923);
2. Anuarul "SOCEC al României Mari", vol. II, (Bucureşti, 1924);