COMENTARII Literare

Comentariu literar (de la A la Z) - după Autor

Eseuri și comentarii PERSONALIZATE - despre cele mai importante opere literare pentru Bacalaureat sau școală.

Romanul Maitreyi, publicat în 1933, este un roman modern subiectiv, de analiză psihologică, un roman al autenticităţii şi al experienţei.
Romanul adolescentului miop este mai ales în prima parte un jurnal din viaţa de elev a scriitorului, care învaţă lecţia scrisului înserând amintiri în caiete şi încercând portrete ale colegilor de şcoală.
Atât de fragedă... este o idilă reprezentativă pentru tema iubirea din lirica lui Eminescu.
Crăiasa din poveşti este o idilă subtilă, care poate fi interpretată şi ca un pastel.

În poezia CRITICILOR MEI poetul se adresează acelor critici literari care, preocupați prea mult de formalități, uită ca principala menire a poeziei este de a concentra gânduri, sentimente, trăiri.

În ”Doina”, Mihai Eminescu, preocupat de realizarea unei mitologii românești, se oprește asupra istoriei naționale într-o comuniune cu natura, cu ”tot ceea ce aparține fundamental ”poporului”. Aparține genului liric. 

Publicată la 1 septembrie 1876, in revista ”Convorbiri literare”, poezia ”Dorința” este o creație definitorie pentru intreaga viziune a marelui poet asupra naturii și iubirii. Construită in jurul temei iubirii și a naturii, in cae motivele tipic romantice (codrul, izvorul, floarea de tei) circulă in modul cel mai firesc,  poezia este o vibrantă expresie a bogăției sufletești a poetului. 

Poezia EPIGONII - reprezintă manifestul literar al poetului, în care Eminescu exprimă crezul său artistic. Acesta crede că prezentul poate și trebuie să fie modelat, astfel că să atingă măcar o mică parte din ceea ce reușeau, la vremea lor, înaintașii. Autorul e convins că ideile mișcă lumea, iar printre făuritorii ei ar fi și poeții - care dau glas năzuințelor unui neam. 

”Floare albastră” este o poezie scrisă de Mihai Eminescu și publicată la 1 aprilie 1873 în revista ”Convorbiri literare”. 

Poezia ”Floare albastră” își are punctul de plecare în mitul romantic al aspirației către un ideal înalt, de fericire, încununat de o iubire pură, desăvârșită. 

Poezia ”Glossă” a apărut în primul volum editat de Titu Maiorescu în anul 1883.

Poezia Lacul, publicata la 1 septembrie 1876 in revista Convorbiri literare, alaturi de Melancolie, Craiasa din povesti, Dorinta, se incadreaza in creatile erotice idilice, in care predomina natura cu cunoscutele ei elemente specifice eminescene – lacul, codrul, izvorul, luna etc. 

Cea mai de seamă plăsmuire poetică eminesciană, Luceafărul, a apărut în Almanahul Societăţii Academice Social-Literare „România Jună”. “Luceafărul” este un poem romantic, filozofic, alegoric prin teme, motive, viziunea despre lume. 

Oda eminesciană este înrudită cu poezia lui Horaţiu prin metrică şi cu marile texte literare ale culturii universale prin absenţa rimei şi prin maxima concentrare a profundelor idei filozofice exprimate.
Cuvântul cheie este „corn“, care pentru romantici însemna chemarea eternului, a cerului, ce dă acel „dor de moarte“, voluptatea supremă în estetica romantică.

Poezia Revedere, de Mihai Eminescu (1850-1889), a fost publicată în revista „Convorbiri literare”, la 1 octombrie 1879, deşi fusese scrisă cu câţiva ani înainte.