In prima strofa observam ca autorul a surprins o ninsoare care a durat toata noaptea, iar a doua zi s-a oprit.
Observam personificarea: "Norii s-au mai razbunat" de unde reiese ca norii a inceput sa cearna fulgi mari de zapada spre apus.
A doua strofa ne prezinta imagini vizuale, auditive. In al doilea vers se observa epitetul: "pe rau e numai fum". De aici reiese ca fumul vine de la hornurile caselor unde oamenii incearca sa le incalzeasca. De asemenea, se observa personificarea: "vantu-i linistit acum". Observam imagini vizuale, statice ce ne transmit un sentiment de liniste. Strofa se incheie cu personificarea: "navalnic vuiet vine", de unde reies imagini auditive, dinamice. Ne transmite un sentiment de galagie, zarva si de agitatie.
Din a treia strofa ne dam seama ca zgomotul infernal este provocat de copiii care se jucau veseli in zapada si se bucurau de venirea iernii. Aceasta strofa ne transmite un sentiment de fericire, bucurie si veselie.
A patra strofa incepe cu epitetul personificator si comparatia: "gura fac ca roata morii". De aici reies imagini auditive,statice. Autorul compara copiii care vorbeau mult cu roata morii ce se invarte foarte tare. Cosbuc ii compara, de asemenea, cu vrabiile gurese care se galcevesc. Strofa se incheie cu inversiunea "norii ploi vestesc". Observam imagini vizuale, statice, de unde reiese ca norii se abateau spre sat pentru a vesti ploi.
In a cincea strofa, autorul ne da de inteles ca acei copii erau impartiti in diferite grupuri dupa varsta lor. Cei mari profitau de faptul ca erau si copii mici si radeau de ei. Observam inversiunea "de foame-adusi" care ne transmite un sentiment de mila, tristete si mahnire.
A sasea strofa descrie un baietel strain, aparut din senin pe ulita. Autorul ni-l descrie cu inversiunea: "largi de-un cot sunt pasii lui".
A saptea strofa incepe cu inversiunea: "haina-i maturand pamantul" de unde reiese ca haina copilului era prea lunga si o tara de pamant. Observam repetitia "abia,abia" de unde ne dam seama ca isi tara cu greu haina si comparatia "cinci ca el incap in ea".
In cea de-a opta strofa observam ca acel baietel era trimis de mama sa in sat. Copilul era incruntat, dar se credea barbat fiindca putea sa care o haina atat de grea pentru el. Aceasta strofa ne transmite un sentiment de admiratie si remarcare de sine.
A noua strofa ne arata cum inainta baiatul: "cade-n branci si se ridica". Din urmatoarele versuri aflam ca baiatul purta pe cap o caciula din lana de miel si ca era mai mare decat el. Ne transmite un sentiment de amuzament.
A zecea strofa incepe cu enumeratia "tot vine, tot inoata" de unde reiese ca el se chinuia sa mearga cat mai repede. Observam 2 epitete: "ochii vii" si "zgomotoasa gloata" de unde reies imagini vizuale si auditive. Ne transmite un sentiment de amagire.
A unsprezecea strofa prezinta ce a vrut copilul sa faca atunci cand a vazut atatia copii. A vrut sa se intoarca din drum, dar era prea tarziu. Toti ceilalti copii il vazusera deja.
A doisprezecea strofa incepe cu glumele facute de caciula copilului.
A treisprezecea strofa incepe cu inversiunea "altii-n gluma parte-i tin". Observam ca toti copiii isi bateau joc de el.
In a paisprezecea strofa este descrisa o baba care este imbracata cu un cojoc rupt. Ea se oprise sa vada de unde vine zgomotul acela mare.
A cincisprezecea strofa incepe cu inversiunea "s-otaraste rau batrana". Observam ca batranei ii pasa de baiat, incercand sa-l scoata dintre copiii care isi bateau joc de el.
In a saisprezecea strofa poetul ne da de inteles ca baba nu uitase ameliorarea conflictului dintre baiat si copii luandu-l de acolo. Ne transmite un sentiment de mila.
In a saptesprezecea strofa ne dam seama ca dupa gestul batranei de a lua copilul, nu a durat mult deoarece copiii se tineau dupa ea razand. Recunoastem epitetele si inversiunea "plina-i strimta ulicioara".
In a optsprezecea strofa se prezinta acei copii jucandu-se. Sentimentul este de armonie,veselie.
In cea de-a nouasprezecea strofa observam ca batrana se supara pe copii. Ne dam seama dupa enumeratia "bat,-njura. ..da din maini" de unde observam imagini dinamice. Ne transmite un sentiment de suparare.
In strofa douazeci observam ca batrana se invartea cu batul in mana pentru a-si face loc, dar copiii navalesc din nou asupra batranei.
In urmatoarea strofa ni se descrie ca baba statea in mijlocul alaiului ca un capitan si isi facea cruce de ceea ce vedea.
In penultima strofa observam ca din cauza galagiei provocate de copii incepura sa latre cainii din curti, iar oamenii ieseau afara sa vada ce se intampla. In ultima strofa se observa un dialog intre cativa sateni.acestia au asemanat copiii cu o adunatura de tatari. Sentimentul care predomina este cel de bucurie si uimire pentru sateni fata de zarva de pe ulita satului.