În poezia,, Pe mare'' de Vasile Alecsandri,- poetul își exteriorizează sentimentele de tristețe, melancolie și jale pentru persoana iubită pe care nu o mai are alături.
Lipsa acelei persoane îl face pe poet să se cufunde într-o amărăciune adâncă, făcându-l să se simtă din ce în ce mai melancolic, și deși, lucrurile ce-l înconjoară par să aibă o stare pozitivă cum spunea în versurile:,, natura întinerește'' sau,, cerul pare senin'' durerea pe care o simte și suferința care-l macină pe dinăuntru nu încetează, astfel ajungând chiar să-și dorească trecerea în eternitate.
Poezia "Pe mare" a lui Vasile Alecsandri este un exemplu ilustru de creație romantică, abordând temele iubirii neîmplinite și ale melancoliei profunde. Textul este alcătuit din trei strofe, cu o structură fixă și rimă încrucișată, conferindu-i o melodie și un ritm fluent. În acest comentariu literar, vom analiza detaliat această poezie, evidențiind elementele sale semnificative.
Unul dintre aspectele esențiale ale poeziei este exprimarea puternică a suferinței din dragoste. Eu liric se adresează unui "înger", care reprezintă iubita sa, și se plânge de absența ei. Această absență îi aduce un profund sentiment de neputință și izolare.
Imaginea mării devine un simbol al stării sufletești a eu liric. Marea, de obicei percepută ca un element al frumuseții și libertății, aici devine o reprezentare a vidului și a izolării.
Versurile scurte și ritmul alert conferă poeziei un caracter melodios, care accentuează disperarea și dorința intensă a eu liric de a fi alături de iubita sa. Însă, de fiecare dată, întreaga natură și universul îi par indiferente și fără sens fără ea.
Mijloacele artistice sunt folosite cu măiestrie pentru a sublinia suferința și izolarea eu liric. Metaforele precum "sufletul meu suspină" și "glasu-i se îngheață" subliniază suferința profundă a personajului. De asemenea, contrastul dintre "cerul zâmbește" și "întunecare" adaugă profunzime poeziei.
În concluzie, poezia "Pe mare" de Vasile Alecsandri este o capodoperă a romantismului românesc. Cu ajutorul limbajului poetic și a imaginilor, autorul reușește să transmită intensitatea sentimentelor personajului său, oferind cititorului o privire în adâncurile suferinței și ale dorinței umane.