Creația literară „Bradul” scrisă de Vasile Alecsandri este un pastel, specie a liricii descriptive în care poetul înfățișează, printr-o succesiune de tablouri, aspecte din natură față de care își exprimă trăirile.
Eul liric se află într-o ipostază contemplativă, iar modul de expunere este descrierea, construită printr-o complexitate de imagini artistice, prin care poetul creează veritabile sinestezii.
O primă trăsătură a pastelului este reprezentată de modul de expunerepre dominant, descrierea, realizată pe baza grupurilor nominale substantiv-adjectiv cu valoare stilistică de epitet: „bradul verde”; „zăpada albicioasă”; „corbul negru”;„noaptea-ntunecoasă”; „ziua luminoasă”.
De-a lungul discursului liric, eul poetic se află într-o ipostază contemplativă și descrie artistic felul în care iarna distruge natura, privind totul din perspectiva unui brad și evidențiind faptul ca oricât de crud ar fi acest anotimp, pe el nu-l poate doborî.
Privirea instanței poetice se orientează, la început, către cadrul cosmic „Sus pe culme bradul verde” și coboară, pe parcurs, spre cel terestru „Ucizi florile și stupii”. De asemenea, perspectiva sa pornește de la o imagine de ansamblu „Sus pe culme”, îndreptându-se spre detalii semnificative „ Și din codrii cu jivine”. În plus, timpul prezent al verbelor are rolul de a favoriza momentul de contemplație, creând aluzia că această clipă are loc în timpul descrierii.
O altă trăsătură a acestei specii literare constă în prezența imaginilor artistice dominant vizuale completate, pe parcursul poeziei, de alte imagini artistice. Poezia debutează cu o imagine artistică vizuală realizată prin doua epitete cromatice și o comparație „Sus pe culme bradul verde/ Sub zăpada albicioasă/ Printre negură se pierde/ Ca o fantasmă geroasă”, evidențiind contrastul dintre culoarea pomului și cea a zăpezii. Imaginea artistică sinestezică realizată printr-o personificare, o hiperbolă și două epitete „În zadar, urgie crudă,/ Lungești noaptea-ntunecoasă/ Și, râzând de-a lumii trudă,/ Scurtezi ziua luminoasă” sugerează cruzimea iernii ce afectează decursul unei zile, însă totul fiind degeaba, pentru ca nu-l poate afecta și pe brad, lucru remarcat și prin repetiția sintagmei „În zadar”. Imaginea artistică dinamică construită printr-o personificare „Și privește cu-ntristare/ Cum se primblă prin răstoace” semnifică sentimentul de tristețe cu care eul liric privește natura moartă, știind că el nu poate fi doborât.
În concluzie, prin faptul că modul de expunere predominant este descrierea, iar eul liric se află într-o ipostază contemplativă și își transmite sentimentele prin intermediul imaginilor artistice predominant vizuale, creația literară „Bradul” scrisă de Vasile Alecsandri este un pastel.