COMENTARII Literare

Comentariu literar (de la A la Z) - după Autor

Eseuri și comentarii PERSONALIZATE - despre cele mai importante opere literare pentru Bacalaureat sau școală.

Poemul Dan, căpitan de plai, de Vasile Alecsandri, a fost publicat în revista „Convorbiri literare”, în 1875, evocând o figură legendară, neatestată istoric, a secolului al XV-lea.

Dan, fost oștean al lui Ştefan cel Mare, este un erou care apără hotarele țării şi după moartea domnitorului.

Personajul apare într-un cântec popular, în care sunt evidențiate faptele sale de eroism, iar Vasile Alecsandri, inspirat din această creaţie folclorică, aşează drept moto al poemului câteva versuri populare, ce concentrează patriotismul şi vitejia lui Dan.

Poezia IARNA face parte din ciclul "Pasteluri", reprezentând cea mai durabilă și mai valoroasă parte a liricii lui Vasile Alecsandri.

Scrise în liniștea conacului de la Mirceşti, aceste poezii conturează priveliști surprinse de sensibilitatea poetului, în diverse anotimpuri, impresionând prin dragostea față de natură a "bardului de la Mircesti" și prin realizarea artistică a expresiei poetice. 

Pastelurie lui Alecsandri constituie primul moment de strălucire al poeziei romantice de dinaintea lui Eminescu. Titu Maiorescu a considerat că aceste creaţii lirice sunt „însufleţite de o simţire aşa de curată şi puternică a naturei” şi sunt scrise într-o limbă atât de frumoasă, încât apreciază că Vasile Alecsandri este „Cap al poeziei noastre literare în generaţia trecută”. 
Pastelul "Sfârșit de toamnă" a apărut în revista "Convorbiri literare" în anul 1868. Vasile Alecsandri se situează în fruntea poeților pașoptiști, pastelurile sale constituind primul moment de strălucire a poeziei române înainte de Eminescu.

SATIRĂ. DUHULUI MEU - Poezie satirică de Grigore Alexandrescu, în care critică societatea feudală de la mijlocul secolului al XIX-lea. Satiră. Duhului meu a fost scrisă în anul 1839 şi publicată în volumul Satire şi fabule, din 1842.

Alexandrescu se deosebește de colegii săi prin expresia nouă, în care echilibrul clasic şi impulsul romantic se împletesc.
Tema poeziei UMBRA LUI MIRCEA. LA COZIA - oscilează în același univers spațial, însă în reprize de timp diametral opuse: exaltarea trecutului glorios și critica prezentului decăzut:

„Noi privim luptele voastre, cum privim vechea armură
Ce un uriaş odată în războaie a purtat;
Greutatea ei ne-apasă, trece slaba-ne măsură,
Ne-ndoim dac-aşa oameni întru adevăr au stat.“

Neagoe Basarab, ctitor al Mănăstirii Curtea de Argeş şi al Mitropoliei din Târgovişte, a dorit să pună bazele unei culturi naţionale în spirit renascentist. Cartea sa a fost redactată în slavonă, pe care evlaviosul, instruitul şi patriotul domn o cunoştea.

Lucian Blaga se personalizează in contextul literaturii române ca un scriitor de excepţie deoarece prin el, literatura noastră regăseşte amploarea extraordinară a viziunii asupra naturii, spre Totul cosmic şi spre sensul lui metafizic pe care le cucerise prin Eminescu.

Personajul feminin Mira din drama „Meşterul Manole” de L. Blaga are un rol promordial in operă, căci de decizia (sacrificiul) ei depnde soarta bisericii ce trebuia construita: „Tu inceput, tu sfârşit, tu totul!”.

Meşterul Manole este o drama expresionistă, fiindcă eroii sunt arhetipali în împrejurări arhetipale.
În vara anului 1939, în forfota, nesiguranța de dinainte de război, Bogza pleacă într-o călătorie cu bicicleta, de-a lungul Oltului.
Tema o formează lupta pentru apărarea fiinţei naţionale şi pentru afirmarea conştiinţei naţionale.

Tema — lupta pentru apărarea fiinţei naţionale şi pentru afirmarea conştiinţei naţionale.

Lumea romanului gravitează in jurul singurului personaj viu cu adevărat: Otilia. Ea impresionează prin complexitatea sufletului, prin imprevizibilul care o invăluie, prin farmec şi delicateţe.

Romanul „Enigma Otiliei” a lui George Călinescu a apărut în perioada interbelică, în anul 1938. Acesta este un roman realist de tip balzacian, modernist, obiectiv şi clasic.