COMENTARII Literare

Pastelul este o creaţie lirică, în versuri,  în care se zugrăveşte un tablou din natură. 

Doina populară este o creație vocală sau instrumentală în care sunt exprimate sentimente diverse: de dragoste, de dor, de tristețe,de înstrăinare, de revoltă. Textul citat reprezintă o doină de tristețe.

Poemul Dan, căpitan de plai, de Vasile Alecsandri, a fost publicat în revista „Convorbiri literare”, în 1875, evocând o figură legendară, neatestată istoric, a secolului al XV-lea.

Dan, fost oștean al lui Ştefan cel Mare, este un erou care apără hotarele țării şi după moartea domnitorului.

Personajul apare într-un cântec popular, în care sunt evidențiate faptele sale de eroism, iar Vasile Alecsandri, inspirat din această creaţie folclorică, aşează drept moto al poemului câteva versuri populare, ce concentrează patriotismul şi vitejia lui Dan.

Piesa „Despot-Vodă” de V. Alecsandri intră in rindul realizărilor de seamă din domentiul dramei istorice româneşti, mai ales prin imaginea personajului principal, construit pe o schemă romantică, alcătuit din lumini şi umbre, calităţi şi defect, atitudinea sa scenică fiind motivată in toate secvenţele ce-i pregătesc şi justifică atît ascensiunea, cât şi căderea.

Poezia IARNA face parte din ciclul "Pasteluri", reprezentând cea mai durabilă și mai valoroasă parte a liricii lui Vasile Alecsandri.

Scrise în liniștea conacului de la Mirceşti, aceste poezii conturează priveliști surprinse de sensibilitatea poetului, în diverse anotimpuri, impresionând prin dragostea față de natură a "bardului de la Mircesti" și prin realizarea artistică a expresiei poetice. 

Patriot inflacarat, Alecsandri a participat la manifestatia de la Putna (1871) cu prilejul implinirii a 400 ani de la construirea acestei manastiri si a scris poezia "Imn lui Stefan cel Mare", in memoria domnitorului Moldovei.

Poezia "La gura sobei" reia, cu aceeași tentă de artă poetică, atmosfera din "Serile la Mircești", acum, in corelație cu aceeași spaimă a "fenomenului boreal", fiind mai bine accentuată prietenia focului:

Pastelurie lui Alecsandri constituie primul moment de strălucire al poeziei romantice de dinaintea lui Eminescu. Titu Maiorescu a considerat că aceste creaţii lirice sunt „însufleţite de o simţire aşa de curată şi puternică a naturei” şi sunt scrise într-o limbă atât de frumoasă, încât apreciază că Vasile Alecsandri este „Cap al poeziei noastre literare în generaţia trecută”. 

Pastelul "Sfârșit de toamnă" a apărut în revista "Convorbiri literare" în anul 1868. Vasile Alecsandri se situează în fruntea poeților pașoptiști, pastelurile sale constituind primul moment de strălucire a poeziei române înainte de Eminescu.

Pastelul este o operă lirică în versuri în care este descris un tablou din natură. Poetul își exprimă emoțiile, sentimentele în fața tabloului descris.

Tema poeziei UMBRA LUI MIRCEA. LA COZIA - oscilează în același univers spațial, însă în reprize de timp diametral opuse: exaltarea trecutului glorios și critica prezentului decăzut:

„Noi privim luptele voastre, cum privim vechea armură
Ce un uriaş odată în războaie a purtat;
Greutatea ei ne-apasă, trece slaba-ne măsură,
Ne-ndoim dac-aşa oameni întru adevăr au stat.“

Pastelul este o specie a genului liric în care se descrie un colţ din natură, eul liric contemplând un peisaj faţă de care îṣi exprimă anumite gânduri ṣi sentimente exprimate, in mod direct . 

Textul epic (narativ) este modalitatea de comunicare scrisă, prin care autorul își exprimă concepția despre lume și viață în mod indirect, prin intermediul personajelor, apeland la narațiune, descriere și dialog. Un text este narativ atunci când: evenimentele prezentate implică acţiunea unor personaje, evenimentele  au o legătură între ele şi urmează o succesiune de momente.

Arghezi insusi, in articolul ”Ars poetica - scrisori unei fetite”, isi prezinta propria poezie ca pe un exercitiu ludic, marturisind: ”N-am facut altceva nimic, m-am jucat”. Creatia, existenta, dragostea, moartea, poezia sunt, pentru poet, ipostazele unui joc cosmic, pe care fiecare il joaca, om sau Dumnezeu, cu inocenta si naivitate.

Genul liric cuprinde totalitatea operelor literare în care autorul transmite în mod direct sentimente și gânduri prin intermediul imaginilor artistice si al figurilor de stil.

Opera lirică este creația în care autorul își exprimă, în mod direct, ideile, emoțiile, apelând la un limbaj artistic. Poezia ,,Fă-te, suflete,copil” este un text liric, pe tema copilăriei.

Textul liric  este un text literar în care autorul exprimă gânduri, idei, sentimente în mod direct, prin intermediul unei voci numite eu liric, folosind un limbaj artistic, încărcat de subiectivitate.

Poezia face parte din volumul Cuvinte potrivite (1927), fiind publicată, mai întâi, în revista Lumea. Bazar săptămânal din 9 mai 1926, cu subtitlul: Grieg – numele compozitorului norvegian (Edward Grieg), autor al muzicii pentru poemul dramatic Peer Gynt (autor dramatic: Henrik Ibsen, norvegian şi el), poem în care Mörgenstimmung este titlul uneia dintre părţi.

Tudor Arghezi, poetul existentei si al realului, este si un poet al apusului. Odata cu texte precum Niciodata toamna..., De-a v-ati ascuns ori Duhovniceasca, lirica argheziana a Cuvintelor potrivite (1927) intra intr-o varsta a stingerii universale.

Poezia serveşte ca introducere la o naraţiune lirică, fabuloasă, imaginară, scrisă în versuri, pentru copii, şi intitulată Ţara piticilor.