De Ce-ai Fi Tristă

Mi-ai fost aproape-ntotdeauna, 
De nimeni si nicicând umbrita.
Norocul cerului e luna, 
Norocul meu esti tu, iubito.
Te stiu de cand ca o zambila
Creșteai sub cer de primăvară.
Erai frumoasa si copila
Frumoasa-ai fost si domnișoară.
De ce-as fi trist, 
De ce-ai fi trista?!
Eu drag iti sunt, tu draga mie.
Dea Domnul si copiii nostri
Asa de fericiti sa fie!
Eu vad tristetea cum colinda
Prin dureroasa ta privire
Si vad, iubito, in oglinda
Cum zmulgi din par albite fire. 

Iubita mea si-a mea comoara, 
Nu mai fi trista chiar de-i toamna.
Frumoasa-ai fost si domnisoara, 
Frumoasa ai ramas si doamna.
Te-albeste prima nea usoara, 
N-o tainui pe sub naframa.
Frumoasa-ai fost si domnisoara
Si mai frumoasa esti ca mama.
Te bucura si nu fi trista, 
Asa sunt toate randuite.
Frumoasa este orice varsta, 
Un dar ce Domnul ni-l trimite.

Vieru Grigore >> BIOGRAFIE

Vieru >> VERSURI (toate poeziile în ordine alfabetică)


Poezii, cu aceeași tematică, ale autorului :

Vieru - versuri de Dragoste