Cum de se naste pentru un portret?
Caci nu vazusem ochii tai înca,
Stiam atâta ca esti poet!
De-as putea întrupa iubirea
Ce simtesc eu pentru tine,
Timpul si nemarginirea
Dânsa le-ar cuprinde-n sine…
Sa pot întinde mâna s-o pun pe fruntea ta
Încetul la o parte suvitele le-as da,
Senina sa ramâie, curata ca un crin,
Icoana de iubire la care sa ma-nchin.
Dar tu ca un luceafar departe stralucesti
Abea câte o clipa în cale-mi te ivesti,
Apoi dispari; – si-n urma ramâi în gândul meu
Vedenie iubita la care ma-nchin eu.
Si-n oara cea de pace, de sfânta linistire,
Fiinta mult iubita, ce-n lume te-ntâlnesc
Decât oricând atuncea mai mult eu te slavesc…
La tine se îndreapta cu drag a mea gândire.
Si a cerurilor taina adânca si divina,
Ce-n mintea-mi marginita îmi pare c-o cuprind -
Ca s-o-nteleg mai bine eu ochii mi-i închid -
Si-atunci vad ca de tine e inima mea plina
Micle Veronica >> BIOGRAFIE
Micle >> VERSURI (toate poeziile în ordine alfabetică)
Poezii, cu aceeași tematică, ale autorului :
Micle - versuri de Dragoste
- Ai plecat ...
- Am plecat ...
- Ar fi destul
- Aubade
- Ca astăzi ...
- Când îmi plec
- Cel din urmă vis
- De dorul tău ...
- De-ai ști …
- Dialog liric
- Drag Mi-ai Fost
- Fugi
- În zădar
- Lui X
- Lumea mare ...
- Luminează-n ceruri luna ...
- M-am gândit
- Nu Ești Tu ...
- Nu plânge
- Pasare cu pene albastre
- Pe ceruri ...
- Pe-al meu gând ...
- Rime la un amic
- Să pot întinde mâna ...
- Scrisoare
- Singură
- Sunt lăcrimioarele-nflorite …
- Tristă de ce-i ...