Ah, cărţile cu pagini înflorite
De palide şi stranii acuarele,
Cu panglici delicioase, şerpuite,
Pe foile-nnegrite şi rebele.
Ah, cărţile ce-n inimă-ţi pătrund
Cu nostalgia zărilor fugare,
Cu nostalgia zărilor ce-ascund
Tulburătoare ţărmuri solitare.

Departe — şters — în zările din Sud
În Neapole ori poate în Firentze;
O verandă cu flori, — un Phoebus nud
Şi pomii ce se-nclin cu reverenţe.
Un cer de-azur bronzat, un aur fin,
Pudrând prin largi boschete portocalii
Şi marea care râde în senin,
Pe coastele romanticei Italii.

Ah, viaţa nouă, plină de tumult,
Cu palpitări continue de seve.
Ah, viaţa care-mi pare c-o ascult,
Deşi-nţeleg şi ştiu că nu-i aeve;
Ah, viaţa însorită ce-o trăim
Pe cărţile nostalgice şi sfinte.
Ce-nchid în ele — sombru ţintirim —
Iluziile-n foi — ca în morminte.




Fondane >> VERSURI (toate poeziile în ordine alfabetică)