Poezii despre Patrie, Țară (patriotice)

Detalii
Patria e tot ce are omul mai scump: părinții, bunicii, frații şi surorile, cerul senin şi pământul mănos pe care s-a născut şi de care nu poate uita niciodată, dar cel mai important – toate acestea luate împreună.

TOȚI AUTORII >> de poezii patriotice, despre Patrie, Țară, index alfabetic:




CELE MAI CITITE >> 20 de poezii patriotice, despre Patrie, Țară :



INDEX DE POEZII SELECTATE >> din fiecare autor :



Vasile ALECSANDRI poezii patriotice, despre Patrie, Țară:


Tudor ARGHEZI poezii patriotice, despre Patrie, Țară:


Ion BARBU poezii patriotice, despre Patrie, Țară:


Dimitrie BOLINTINEANU poezii patriotice, despre Patrie, Țară:


George COȘBUC poezii patriotice, despre Patrie, Țară:


Nicolae COSTENCO poezii patriotice, despre Patrie, Țară:


Mihai EMINESCU poezii patriotice, despre Patrie, Țară:


George FILIP poezii patriotice, despre Patrie, Țară:


Octavian GOGA poezii patriotice, despre Patrie, Țară:


Radu GYR poezii patriotice, despre Patrie, Țară:


Alexei MATEEVICI poezii patriotice, despre Patrie, Țară:


Vasile MILITARU poezii patriotice, despre Patrie, Țară:


George TOPÂRCEANU poezii patriotice, despre Patrie, Țară:


Grigore VIERU poezii patriotice, despre Patrie, Țară:



PRIMA STROFĂ >> din fiecare poezie:


15 mai 1848

Fraților, nădejde bună! fiți cu toți în veselie! 
Cerul însuși ocrotește scumpa noastră Românie! 
Azi e ziua de-nviere a românului popor, 

1943

Pe cînd dormeaţi un somn zăcut de ani,
Un om a prăvălit o stîncă,
Namiaza mare-n gloata de dușmani,
De vuietul se mai aude încă.

Adio Moldovei

Scumpă ţară şi frumoasă
0, Moldovă, ţara mea!
Cine pleacă şi te lasă
E pătruns de jale grea,
Căci, plutind în visuri line

Ascultă

Bre muscale, am ostenit
Sa te-ascult necontenit, 
Sa te-ascult neîncetat
Ca m-ai fost eliberat;
Ca m-ai ajutat isteț
Sa trăiesc un timp măreț, 

Auzi-ne

Doamne sfinte, auzi-ne, 
Cum ti-auzi albinele !
Doamne sfinte, vezi-ne
Cum iti vezi livezile !

Ca pe meri sunt numai flori, 

Balada Unirii

Maica mare are mii
De ani mari între vecii, 
Dar mai tînără mereu
S-a-ntrecut cu Dumnezeu.
Omul cînd credea că moare
...

Basarabenilor

Să ştiţi: de nu veţi ridica
Din sânul vostru un proroc, 
În voi viaţa va seca, 
Zadarnic soarta veţi ruga, 
Căci scoşi veţi fi atunci din joc

Basarabie cu jale

In mine a lovit străinul
De Paști sau Denii.
Dar încolțitu-m-au bezmetici
Si moldovenii.
Ca nu suntem romani străinul
...

Boierii

În tara, doua soiuri de boieri
Împart puterea între ele, 
Boieri de-o zi, boieri de ieri, 
Stapânitorii vietii mele, 

Bucură-te Țară!

gânduri intr'o zi festivă

Bucură-te, Ţară scumpă, îmbrăcată de paradă,
Că, din alte ţări străine, vin prieteni să te vadă!

Cântec ostășesc

Român verde ca stejarul,
Râd de duşmani şi de moarte!
Să-mi trăiască armăsarul
Şi prin glonţi să mă tot poarte!

...

Cântec popular

Când pe lume-am apărut
La o margine de Prut, 
Lângă răul pătimit, 
O străina m-a răpit
Si astfel ma legăna:
„Nani, nani, nani-na, 

Cântecul Zorilor

Hai, măi frate, hai, măi frate, 
Zorile s-aprind, 
Hai să căutăm dreptate, 
Voie şi pământ.

Plugărit-am viaţa toată

Câta frică de singurătate ai

Câta frica de singurătate ai, 
Atâta iubești.

Doamne, 
Nici Carpații
Nu pot singuri trăi!

Pururi vin către ei
Când cucul, 

Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie

Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie,
Ţara mea de glorii, ţara mea de dor?
Braţele nervoase, arma de tărie,
La trecutu-ţi mare, mare viitor!

Cine mama să și-o uită

Cine mama sa si-o uita
Moartea-n ochii sai se uita.
Cine Patria si-o uita
Nu mai beie apa multa.
Cel instrainat de Tara, 
...

Cupa lui Ștefan

Într-o monastire din trecut rămasă,
În domneasca sală se întinde masă.
Misail prezidă ast banchet voios
Şi în timpul mesei zice dureros:

Cuza Vodă

Văzutu-te-am în pace suind scara mărirei
Şi-n pace luănd calea augusta-a nemurirei,
O! scump amic, domn mare, o! nume cu splendoare

Dan, căpitan de plai

(XV secol) 

Frunză verde de mălai;
Cine merge sus la rai?
Merge Dan, şoiman de plai,
C-a ucis el mulţi duşmani,
Un vizir şi patru hani.

Decebal

Rasarind din Mures
Pe 'nspumat-I sarg
Decebal avanta
Goana-I inspre larg

Valul care fuge
Valul stie-un drum
Tu, ce drum mai stii tu

Decebal către popor

Viaţa asta-i bun pierdut
Când n-o trăieşti cum ai fi vrut!
Şi-acum ar vrea un neam călău
S-arunce jug în gâtul tău:

Despicarea țestelor

Era forfotă mare
De steaguri si de lozinci.
Despicau țestele
Stâlpilor de la porțile noastre, 
Înfigând in ele
Drapelele pe care

Deșteptarea României

Voi ce stați în adormire, voi ce staţi în nemișcare,
N-auziţi prin somnul vostru acel glas triumfător,
Ce se-nalţă pân' la ceruri din a lumii deșteptare,

Doina

Copilo, tu eşti gata
De-a pururea să plângi!
Şi când eşti tristă, Doino,
Tu inima ne-o frângi.
Dar nu ştiu cum, e bine

Doina

Doina, doiniţă!
De-aş avea o puiculiță,
Cu flori galbene-n cosiţă,
Cu flori roşii pe guriţă!

De-aş avea o mândrulică

Doina

- variantă -
 
De la Nistru pân' la Tissa
Tot românul plânsu-mi-s-a,
Că nu mai poate străbate
De-atâta străinătate.
...

Doina libertății

Foaie verde libertate,
Dunărea ne striga-n sânge.
Țara cu cuțitu-n spate
Striga-n veac dar nu se fringe.
Din Ceahlău răsună bucium,

Dunărea și Oltul

Dunărea vorbea cu Oltul:
- "Tu, copile drag al meu,
Zbuciumat tu vii la vale
Tulbure mereu -

Plouă mult la voi la munte,
...

E bine a trăi

E bine a trăi și la-ndemînă
Oricărui ins măreț, deștept ori prost,
Fie că are umbra lui un rost
Fie că trece ca un fulg de lînă.

Ei

Ei erau piatra
Ce pretindea moștenirea
Pământului de sub ea.
Ei apucau sfârcul trompetei cu gura
Ca pe tata la care au supt.

Epilog

Au cîștigat ciocoii războiul lor cu țara
Și s-au ales plugarii cu morții și ocara.
Sus inimile sterpe ! Trăiască putregaiul !

Eroilor

Spre voi, viteji al căror sânge a curs - hotarul apărându-l, -
Îngenunchiat, tot Neamul astăzi îşi nalţă sufletul şi gândul!...

Eu cânt

Eu cânt pe-acei ce-n jug şi chin
Pe-a lor spinare ţara ţin, 
Cari în robie şi necaz
Voinici, puternici au rămas!

Vânjoşi, înalţi, ca fierul tari, 

Eu cred că Prutul

Cântecul cel mai frumos
Si cel mai puternic
Încă nu s-a scris.
Veni-va o zi
Când se va scrie.
Pe albul de sus
Al Carpaților, 

Fata de la Cozia

Trâmbița răsună sus pe coasta verde;
Armia lui Ţepeş printre brazi se pierde.
- "Iată! strig vitejii, mândrul căpitan

Glontele internaționalist

Unora care au cerut sa fiu impuscat
Am spus ca am avut si noi cultura, 
Cultura veche, nu de festival.
Ce rau facutu-ti-am, lepadatura, 

Golia ticălosul

La Cahul, pe câmpie, din marginea poienii
Se-ntinseră-n coloane de luptă moldovenii,
Şi-aveau cu ei pe vodă, iubitul domn al lor,

Hora de la Plevna

Colo-n Plevna şi-n redute
Stau păgânii mii şi sute
Stau la pândă tupilaţi
Ca zăvozi de cei turbaţi.

Las' să şeadă mari şi mici...

Hora Unirii

Hai să dăm mână cu mână
Cei cu inimă română,
Să-nvârtim hora frăţiei
Pe pământul României!

Iarba rea din holde piară!

Imn lui Ștefan cel Mare

cântat la serbarea junimii academice dată în memoria acestui domn la Mănăstirea Putna,
în 15/27 august 1871.

La poalele Carpaţilor,

Îndemn la luptă

Nu dor nici luptele pierdute,
nici ranile din piept nu dor,
cum dor acele brate slute
care să lupte nu mai vor.

Cat inima în piept iti canta

Inscripție pe stâlpul porții

De codru si izvor legați
Si frați planetei noastre-ntregi, 
Suntem cu rana aliați.
Dar voi? Cu cine?! Cu ce legi?!
Cu ura pentru-al nostru grai, 

Lupta vieții

Copiii nu-nţeleg ce vor:
A plânge-i cuminţia lor.

Dar lucrul cel mai laş în lume
E un bărbat tânguitor.

Nimic nu-i mai de râs ca plânsul

Mărioara

- "Dragul dulce-al vieţei mele
La oaste s-a dus,
Şi de-atuncea soare, stele,
Toate au apus!

Mâna mea l-a lui plecare
Calu-i a-nfrânat.

Mihai Viteazul și Turcii

(Dimitrie Bolintineanu) 

Ostile păgîne pasă la hotare.
Mihai-Vodă sade la o masă mare.
Căpitanii-n juru-i beau, se veselesc, 

Mircea cel mare și solii

Într-o sală-ntinsă, printre căpitani,
Stă pe tronu-i Mircea încărcat de ani.

Astfel printre trestii tinere-nverzite
...

Mircea la bătaie

Armia maghiară ţara a-nvelit;
Soarele văzând-o, a îngălbenit.

Dar bătrânul Mircea nu se înspăimântă:
Cu o mică ceată de voinici s-avântă.

Moartea lui Fulger

În goana roibului un sol,
Cu frâu-n dinţi şi-n capul gol,
Răsare, creşte-n zări venind,
Şi zările de-abia-l cuprind,

Neamului Valah Strigare

Fraţi Valahi din patru unghiuri, fraţi de viță Geto-Dacă,
Fraţi pe care nici o liftă n'a putut robi să ne facă, -

Noi

La noi sunt codri verzi de brad
Şi câmpuri de mătasă;
La noi atâţia fluturi sunt,
Şi-atâta jale-n casă.
Privighetori din alte ţări

Noi vrem pământ!

Flămând şi gol, făr-adăpost,
Mi-ai pus pe umeri cât ai vrut,
Şi m-ai scuipat şi m-ai bătut
Şi câine eu ţi-am fost!

Oda ostașilor români

Juni ostaşi ai ţării mele, însemnaţi cu stea în frunte!
Dragii mei vultani de câmpuri, dragu mei şoimani de munte!

Oltenii lui Tudor

Vine-un chiot dinspre munte,
Vine freamăt din păduri -
Tudor domnul vine-n frunte,
Cu mulţimea de panduri!
Iar din Jiu, din apă sfântă,

Oltul

Mult iscusita vremii slovă
Nu spune clipa milostivă
Ce ne-a-nfrăţit pe veci necazul
Şi veselia deopotrivă...
Mărită fie dimineaţa

Paşa Hassan

Pe vodă-l zăreşte călare trecând
Prin şiruri, cu fulgeru-n mână.
În lături s-azvârle mulţimea păgână.
Căci vodă o-mparte, cărare făcând,

Patria

Piatra asta e o pâine caldă.
Vântul ăsta e un vin domnesc.
Si pelinul - busuioc sălbatic.

Vine ziua aurindu-mi pâinea.

Patria română

Patria ne-a fost pământul
Unde ne-au trăit strămoşii,
Cei ce te-au bătut pe tine,
Baiazide, la Rovine,
Şi la Neajlov te făcură

Peneș Curcanul

Plecat-am nouă din Vaslui,
Și cu sergentul, zece,
Și nu-i era, zău, nimănui
În piept inima rece.
Voioşi ca şoimul cel uşor

Pictează-mi o miriște

Domni din tari depărtate
Vin la noi sa vadă
Eclipsa de soare.
Sunt multe azi de văzut.

Tați sărind ca armăsarii
Pe fiicele lor.

Pierirea Dacilor

"Prea se-ntinde veselia
Tot cu praznic şi desfrâu!
Veţi tăia cu toţii via,
Şi veţi duce toţi la râu
Vinu-n sticle ori în vase

Plugarii

La voi aleargă totdeauna
Truditu-mi suflet să se-nchine;
Voi singuri străjuiţi altarul
Nădejdii noastre de mai bine.
...

Podul lui Traian

Colo surele ruine
Către Dunăre privesc
Cum tot vine apa, vine -
Martori vremilor trecute,
Cât sunt astăzi de tăcute,
Numai inimii-i vorbesc.

Prahova

Din pământ, din locuință
Mamei tale, ieși zâmbind,
Prahovă! Şi stai mirată
Şi te tremură dorința
Să vezi lumea cu lumină!

Prutul

- Prutule, tu vii turbat
Şi cu sânge-amestecat,
Şi n-ai pace şi-alinare
Şi n-ai loc cum vii de mare:
Ce ţi-e iar de spumegare?

Puțoiul

Boleşniţa se-ntinde mereu, din ţară-n ţară.
Au căpiat stăpînii, se prind şi se omoară,
Minţindu-se-ntre dînşii în gînduri şi cuvinte.

Rânduiala

Din vremile bătrîne, cinstit, copilăros,
Poporul, blînd, primise pămîntul drept prinos.
Bogata moștenire l-a așteptat, muncită,

Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!

Nu pentru-o lopată de rumenă pâine,
nu pentru patule, nu pentru pogoane,
ci pentru văzduhul tău liber de mâine,
ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!

RIDICĂ-TE!

Pamantiile, tu cel de glorii, 
Te caut prin stravechi istorii, 
Ca-n vremea noastra, de acuma, 
Ce-a mai ramas din tine?
...

Rugăciunea unui dac

Pe când nu era moarte, nimic nemuritor,
Nici sâmburul luminii de viaţă dătător,
Nu era azi, nici mâine, nici ieri, nici totdeuna,

Scrisoare din Basarabia

Cu vorba-mi strâmbă şi pripită
Eu ştiu că te-am rănit spunând
Că mi-ai luat şi grai şi pită
Şi-ai năvălit pe-al meu pământ.

Scumpă țară românească

Scumpă ţară românească,
Cuib în care ne-am născut,
Câmp pe care s-a văzut
Vitejia strămoșească,
Scumpă ţară românească,

Sergentul

Pe drumul de costișe ce duce la Vaslui
Venea un om, cu jale zicând în gândul lui:
"Mai lungă-mi pare calea acum la-ntors acasă...

Ștefan Vodă și codru

Ștefan-Vodă rătăcit
Intră-n codrul înfrunzit.
Codru-i zice: "Domn viteaz!
Ce-ţi curg lacrimi pe obraz?"
"Ah! îmi plâng ostașii mei

Sub Tricolor

Neam Român ce vii din vifor,
Neam ce-ai sângerat din greu,
Dar, cu pieptul tău, duşmanii ţi-i-ai biruit mereu;
Neam viteaz care urcat-ai culmea visului tău sfânt,

Sus inima

Avem o mândră ţară -
Prin timpi de jale-amară
Strămoşii se luptară
S-o scape de stăpâni.
Azi singur noi, românii
...

Țara

Din umbra deasă-a norului
Întins pe ţări străine
Cu aripele dorului
Voios revin la tine,

O! cuib al fericirilor,
O! ţară luminoasă,

Țara

In versul cantecelor poporane
Se inchina taranimii basarabene

Frunza verde grau de vara, 
Ce-i frumoasa a mea tara!
Tara mea nemarginita

Trei, Doamne, și toți trei!

Avea şi dânsul trei feciori,
Şi i-au plecat toţi trei deodată
La tabără, sărmanul tată!
Ce griji pe dânsul, ce fiori,