I

Frumos acum ca niciodată

Pe strămoşescul tău meleag,

Iţi dărui dragostea mea toată,

Oraş al visului meu drag.

Tu ştii să dai, tovărăşeşte,

Iubirii mele – nou temei.

Şi-n tine inima-ţi urzeşte

Romanticul lăcaş al ei.

Refren:

Chişinău, Chişinău,

Verdele făgaş al tău

E cuibul dorurilor mele

Durat spre soare şi spre stele.

Dac-ai şti cât de mult te-ndrăgesc,

Chişinău – oraş tineresc!

II

Cu străzi şi parcuri minunate,

Precum o urbe din poveşti,

Tu porţi cinci secole pe spate

Şi totuşi nu îmbătrâneşti.

Ci ca un cuib al tinereţii

Sub pomii tăi fremătători,

Aflat în tot tumultul vieţii

Eşti un oraş de visători.

Refren.