Sonet

Precum lumina unui singur soare
Prin lumea-ntreagă-şi răspândeşte focul,
Chemând la viaţă nouă pe tot locul
Puterea cea-n etern renăscătoare,

Se luptă-n veci prin nori să se strecoare
Şi-n văi şi munţi şi-n codrii vezi tu jocul
Lucorii ei ce-aduce iar norocul
Bogatei toamne-atotdăruitoare:

Un suflet mare tot aşa învie
Cu sfântu-i foc ce-n juru-i răspândeşte
Pe cei ce stau pierduţi în letargie,

Nu vrea să facă robi şi nu orbeşte,
Că el e creator nici el nu ştie,
Dar singur Domn, el totul stăpâneşte.

Carmen Sylva >> VERSURI (toate poeziile în ordine alfabetică)