Port o coroana de drac
Deasupra mea straluceste un inger de vrajba
Zilnic coboara la mine sa-si soarba cafeaua imi face destainuiri si
ma umple de ura
Puterea lui se scurge asupra mea precum un firisor de saliva
Vorbele lui se amesteca cu herpesurile celor din jur intre vorbele
mele
inaintea pedepsei stau impreuna cu el in acelasi autobuz inghesuiti
Rinichi la rinichi
Si nu mai reusesc sa ma desfac de pornirile mele
Si nu mai ma pot opri din trait
Au fost zile in care am fost bland si milos
Si nu mi-as fi dat jos pantalonii nici pentru o musca
Au fost zile in care roiuri de ispite imblanzite zburau in jurul
sceptrului meu
Paream un rege incremenit pe un tron tinand intre degete
Poftele mele nu sparsesera zidul catre
Gradina
Zoologica nu
dadusera inca iama prin
Gradina
Botanica
Si nici o carte de invatatura
N-ar fi reusit sa suceasca bratul gandurilor mele la spate
Scriam pana amorteam ma rugam fara sa stiu ca ma rog
Coboram intr-un magazin comandam
Paine cafea o suta cincizeci grame de salam
Le amestecam intre ele si asta ma ajuta sa traiesc
Dar astazi trupul meu mi s-a transformat in dusman
Dar astazi coapsa ta tainica mi-a devenit dusmanca
Sufletul tau femeiesc
Mi s-a dovedit cel mai insufletit dusman
Parul tau blond imi este cel mai paros dusman
Iar eu obisnuiesc sa-mi chinui dusmanii
Bănulescu >> VERSURI (toate poeziile în ordine alfabetică)