Prin Rai copiii-au dus-o foarte bine,
Cum ar fi dus-o orișicine,
Jucîndu-se cu gîzele și iezii,
Care stăteau pe mugurii livezii.

Nici : " Culcă-te devreme ! " Nici " Te scoală ! "
Nu era cine ține socoteală
Că întîrzii Adame, de la școală,
Că lecția s-o spui fără greseală,
Că, Eva, încă nici te-ai pieptănat
Și te găsește prînzul tot în pat.

Nimic, nici tați, nici mame, nici dădace,
Nici profesoară, rea ca o răgace,
Nici dascălul cu zgîrci în beregată,
Care să sîcîie băiatul și pe fată.
Totul era de glumă și de joacă
Și așteptai doar pomii să se coacă.

Dar ce-i veni-ntr-o zi lui Dumnezeu.
Că se-arătă încins în curcubeu
Și dete-ntîile porunci,
Anume ce-i iertat și nu e să mănînci.
- " Din pomul asta, Evo și Adame,
Să nu v-atingeți nicidecum de poame.
De unde nu, cunoașteți ce v-așteaptă :
Pedeapsa mea cea crîncenă și dreaptă. "
- " Ai auzit ? "
- " Am auzit ! "
- " Ce fel,
Că se mînie Domnul, însuși el ? "
- " Mi-e tare poftă, dragul meu, să gust
Tocmai din pomul ăla, plin de must."



Tudor Arghezi ”Porunca” - Comentariu literar (eseu)

 

Tema poeziei

Tema poeziei ”Porunca” de Tudor Arghezi este prefigurată și de motivele literare utilizate ”Rai”, ”Dumnezeu”, ”Adam”, ”Eva” - motive creștine biblice.

Explicatia titlului

Poezia Porunca Tudor Arghezi are un titlu foarte sugestiv, aflat in stransa legatura cu intreg continutul. In sens propriu titlul este format dintr-un substantiv comun, articulat cu articolul hotarat “-a”, denumind o ordine, o indemnare.   Porunca în sine este o încercare a firii umane, care după cum se cunoaște ține de dualitate (bine/rău, păcat/virtute). In sens figurat, titlul este ordinul părintesc dat de Dumnezeu lui Adam si Eva, cu scopul de a-i proteja de căderea în păcat.

Structura compozitionala

Poezia Porunca Tudor Arghezi, ca structura, este impartita in trei secvente. Prima secventa incepe la versul unu si se termina la versul saisprezece. Ideea secventei este descrierea Raiului. A doua secventa incepe la versul saptesprezece si se inceie la versul douazeci si sapte. Ideea acestei secvente este ca lui Adam si Eva le este interzis sa mananci dintr-un mar. Ultima secventa incepe de la versul douazeci si opt si se termina la versul douazeci si noua, ideea fiind ca ei incearca sa incalce porunca.

Comentariu

In prima secventa, Raiul este descris ca un loc perfect, in care lucrurile erau pe placul tuturor. Trezirea si culcarea la orice ora din zi, nu conta daca intarziau la scoala si nu invatasera lectia deoarece nu le tinea nimeni “socoteala”. El mai este descris ca “Totul era de gluma si de joaca”.

In a doua secventa, Dumnezeu le interzice lui Adam si Eva sa se atinga de poame, amenintandu-i cu pedeapsa Lui “crancena” si “dreapta” care ii astepta daca incalcau porunca Lui.

In a treia secventa, Adam si Eva se gandesc sa incalce aceasta porunca, uitand ca nimic nu le lipseste si duc o viata perfecta. Adam si Eva fiind copii le era greu sa nu faca lucrurile interzise.

Poezia data este formata dintr-o catrena, doua sextine si o strofa din 14 versuri, rima fiind imperecheata.

Limbajul artistic

De asemenea, figurile de stil sunt prezente, dar intr-un numar redus. Comparatia “rea ca o ragace” si inversiunea “Te scoala” sunt foarte sugestive, aflate in stransa legatura cu intreg continutul, ele comparand si atragand atentia asupra viziunii eului liric.

In plus, poezia Porunca Tudor Arghezi transmite ideea ca Adam si Eva, aveau absolut tot ce-si puteau dori, dar la prima interdictie nu i-au putut rezista fiind nevoiti sa-L tradeze, Dumnezeu, neputandu-i ierta pe cei doi, le-a “trimis” in suflet pacatul stramosesc, pe care toti il purtam.

Concluzie

In concluzie, motivele biblice descrise în ”Porunca” lui Tudor Arghezi ne prezintă firea omenească de la începuturile sale, oscilând între bine și rău, între ascultare și decădere, între virtute și păcat, între sacru și profan. 



Arghezi Tudor >> BIOGRAFIE

Arghezi >> VERSURI (toate poeziile în ordine alfabetică)


Poezii, cu aceeași tematică, ale autorului :


Arghezi - versuri creștine