Nu mai zăresc şi-aş sta să mai ascult,
Poteca merge încă mult ?

Şi cine-ar fi croit-o prin mohor
Pentru un singur călător ?

Nici apele, nici vîntul n-o-ntrerup.
E pas de sfînt, e pas de lup ?

Se duce, doar se duce şi nu vine,
Cărarea-aleasă numai pentru mine.

De cînd o umblu fără de răscruce,
Nu vreau să merg şi ea mă duce.

M-aş odihni …Secundă cu secundă
Potecă înapoi mi se scufundă .

1959


Arghezi Tudor >> BIOGRAFIE

Arghezi >> VERSURI (toate poeziile în ordine alfabetică)