COMENTARII Literare

Comentariu literar (de la A la Z) - după Autor

Eseuri și comentarii PERSONALIZATE - despre cele mai importante opere literare pentru Bacalaureat sau școală.

Poemul Dan, căpitan de plai, de Vasile Alecsandri, a fost publicat în revista „Convorbiri literare”, în 1875, evocând o figură legendară, neatestată istoric, a secolului al XV-lea.

Dan, fost oștean al lui Ştefan cel Mare, este un erou care apără hotarele țării şi după moartea domnitorului.

Personajul apare într-un cântec popular, în care sunt evidențiate faptele sale de eroism, iar Vasile Alecsandri, inspirat din această creaţie folclorică, aşează drept moto al poemului câteva versuri populare, ce concentrează patriotismul şi vitejia lui Dan.

Poezia IARNA face parte din ciclul "Pasteluri", reprezentând cea mai durabilă și mai valoroasă parte a liricii lui Vasile Alecsandri.

Scrise în liniștea conacului de la Mirceşti, aceste poezii conturează priveliști surprinse de sensibilitatea poetului, în diverse anotimpuri, impresionând prin dragostea față de natură a "bardului de la Mircesti" și prin realizarea artistică a expresiei poetice. 

Pastelurie lui Alecsandri constituie primul moment de strălucire al poeziei romantice de dinaintea lui Eminescu. Titu Maiorescu a considerat că aceste creaţii lirice sunt „însufleţite de o simţire aşa de curată şi puternică a naturei” şi sunt scrise într-o limbă atât de frumoasă, încât apreciază că Vasile Alecsandri este „Cap al poeziei noastre literare în generaţia trecută”. 
Pastelul "Sfârșit de toamnă" a apărut în revista "Convorbiri literare" în anul 1868. Vasile Alecsandri se situează în fruntea poeților pașoptiști, pastelurile sale constituind primul moment de strălucire a poeziei române înainte de Eminescu.

SATIRĂ. DUHULUI MEU - Poezie satirică de Grigore Alexandrescu, în care critică societatea feudală de la mijlocul secolului al XIX-lea. Satiră. Duhului meu a fost scrisă în anul 1839 şi publicată în volumul Satire şi fabule, din 1842.

Alexandrescu se deosebește de colegii săi prin expresia nouă, în care echilibrul clasic şi impulsul romantic se împletesc.
Tema poeziei UMBRA LUI MIRCEA. LA COZIA - oscilează în același univers spațial, însă în reprize de timp diametral opuse: exaltarea trecutului glorios și critica prezentului decăzut:

„Noi privim luptele voastre, cum privim vechea armură
Ce un uriaş odată în războaie a purtat;
Greutatea ei ne-apasă, trece slaba-ne măsură,
Ne-ndoim dac-aşa oameni întru adevăr au stat.“
Poezia “Cuvânt” de Tudor Arghezi precedă volumul ”Cărticică de seară”, publicat în 1935. Aceasta poate fi considerată ca o prefață poetică, ce dezvăluie conținutul volumului, dedicat celor mici. Poetul dorește să le dăruiască: ”o carte mică, o cărticică”, în care să descrie și să explice pe înțelesul lor, universul înconjurător.
Tudor Arghezi revoluționează atât limbajul poetic al vremii sale, în raport cu mijloacele de expresie tradiționale, cât și tematicele abordate.

Arghezi traversează mai multe epoci literare și orientări estetice, dar lirica lui e reprezentativă, în primul rând, pentru perioada dintre cele două războaie mondiale. Ov. Crohmălniceanu afirma că “Arghezi a deschis principalele drumuri ale poeziei româneşti interbelice”.
Poezia „Testament” reprezintă o foaie de parcurs pentru urmași, care se succed în ritmul vieții, făcând loc generațiilor viitoare, însă care se alimentează din trecutul națiunii. Un trecut - care doar prin voință și fermitate în acțiuni se poate preschimba într-un viitor mai bun, însă, odată lăsat la întâmplare, rămâne a fi unul cu serioase accente de degradare socială.
Elegia Decembre este definitorie pentru universul bacovian, caracterizat printr-un orizont închis („E ziuă şi ce întuneric...“), printr-o disoluţie de proporţii cosmice („Potop e-napoi şi-nainte“), printr-o tristeţe, melancolie, care prevestesc sfârşitul („Şi ningă... zăpada ne-ngroape“).
Poezia „Lacustră” prezintă atmosfera dezolantă caracteristică universului liric bacovian.

Titlul este simbolic, lacustra este o locuinţă temporară, nesigură, construită pe apă, susţinută de piloni din lemn. Aici cuvântul semnifică faptul că eul liric simte pericolul agresiunii lumii exterioare de care se izolează, devenind în felul acesta un însingurat, un prizonier al propriei lumi.
Poezia Note de primăvară are ca temă conceptul de poezie pură, definitoriu pentru estetica simbolistă: „Vis de-albastru şi azur / Te mai văd, te mai aud“, dar este evident şi conceptul de corespondenţă, din care se generează programul estetic al simbolismului.

Tema poeziei ”Plumb” este despre condiția individului, despre o valență existențială și filozofică - moartea iminentă. ”Atmosfera poeziei bacoviene iese din limitarea senzațiilor, a imaginilor, a expresiei poetice și din repetiția lor monotonă” (E. Lovinescu)

"Joc secund” de Ion Barbu face parte din seria artelor poetice modern-interbelice, alaturi de “Testament” de Tudor Arghezi si “Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” de Lucian Blaga.

Poezia „Riga Ciypto şi lapona Enigel” face parte din volumul „Joc secund” publicat în anul 1930. Subintitulată „baladă” răstoarnă totuşi acest concept tradiţional, realizându-se în viziune modernă, ca un amplu poem de cunoaştere şi poem alegoric.