COMENTARII Literare

Comentariu literar (de la A la Z) - după Autor

Eseuri și comentarii PERSONALIZATE - despre cele mai importante opere literare pentru Bacalaureat sau școală.

Dan, căpitan de plai este un poem romantic, fiindcă are ca temă exaltarea trecutului glorios („Ai timpilor eroici imagina augustă”).

Poezia "larna" face parte din ciclul "Pasteluri", reprezentand cea mai durabila si mai valoroasa parte a liricii lui Vasile Alecsandri. Scrise in liniştea conacului de la Mirceşti, aceste poezii contureaza privelişti surprinse de sensibilitatea poetului, in diverse anotimpuri, impresionand prin dragostea fata de natura a "bardului de la Mircesti" si prin realizarea artistica a expresiei poetice. 

Pastelurie lui Alecsandri constituie primul moment de strălucire al poeziei romantice de dinaintea lui Eminescu. Titu Maiorescu a considerat că aceste creaţii lirice sunt „însufleţite de o simţire aşa de curată şi puternică a naturei” şi sunt scrise într-o limbă atât de frumoasă, încât apreciază că Vasile Alecsandri este „Cap al poeziei noastre literare în generaţia trecută”. 
Vasile Alecsandri se situează în fruntea poeților pașoptiști, pastelurile sale constituind primul moment de strălucire a poeziei române înainte de Eminescu.

Tema poeziei este critica societăţii feudale şi a moravurilor sociale.
Tema poeziei o formează exaltarea trecutului glorios şi critica prezentului decăzut: „Noi privim luptele voastre, cum privim vechea armură Ce un uriaş odată în războaie a purtat; Greutatea ei ne-apasă, trece slaba-ne măsură, Ne-ndoim dac-aşa oameni întru adevăr au stat.“
Poezia “Cuvânt” de Tudor Arghezi precedă volumul ”Cărticică de seară”, publicat în 1935. Aceasta poate fi considerată ca o prefață poetică, ce dezvăluie conținutul volumului, dedicat celor mici. Poetul dorește să le dăruiască: ”o carte mică, o cărticică”, în care să descrie și să explice pe înțelesul lor, universul înconjurător.
Tudor Arghezi revoluționează atât limbajul poetic al vremii sale, în raport cu mijloacele de expresie tradiționale, cât și tematicele abordate.

Arghezi traversează mai multe epoci literare și orientări estetice, dar lirica lui e reprezentativă, în primul rând, pentru perioada dintre cele două războaie mondiale. Ov. Crohmălniceanu afirma că “Arghezi a deschis principalele drumuri ale poeziei româneşti interbelice”.
Poezia „Testament” reprezintă o foaie de parcurs pentru urmași, care se succed în ritmul vieții, făcând loc generațiilor viitoare, însă care se alimentează din trecutul națiunii. Un trecut - care doar prin voință și fermitate în acțiuni se poate preschimba într-un viitor mai bun, însă, odată lăsat la întâmplare, rămâne a fi unul cu serioase accente de degradare socială.
Elegia Decembre este definitorie pentru universul bacovian, caracterizat printr-un orizont închis („E ziuă şi ce întuneric...“), printr-o disoluţie de proporţii cosmice („Potop e-napoi şi-nainte“), printr-o tristeţe, melancolie, care prevestesc sfârşitul („Şi ningă... zăpada ne-ngroape“).
Poezia „Lacustră” prezintă atmosfera dezolantă caracteristică universului liric bacovian.

Titlul este simbolic, lacustra este o locuinţă temporară, nesigură, construită pe apă, susţinută de piloni din lemn. Aici cuvântul semnifică faptul că eul liric simte pericolul agresiunii lumii exterioare de care se izolează, devenind în felul acesta un însingurat, un prizonier al propriei lumi.
Poezia Note de primăvară are ca temă conceptul de poezie pură, definitoriu pentru estetica simbolistă: „Vis de-albastru şi azur / Te mai văd, te mai aud“, dar este evident şi conceptul de corespondenţă, din care se generează programul estetic al simbolismului.

Tema poeziei ”Plumb” este despre condiția individului, despre o valență existențială și filozofică - moartea iminentă. ”Atmosfera poeziei bacoviene iese din limitarea senzațiilor, a imaginilor, a expresiei poetice și din repetiția lor monotonă” (E. Lovinescu)

"Joc secund” de Ion Barbu face parte din seria artelor poetice modern-interbelice, alaturi de “Testament” de Tudor Arghezi si “Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” de Lucian Blaga.

Poezia „Riga Ciypto şi lapona Enigel” face parte din volumul „Joc secund” publicat în anul 1930. Subintitulată „baladă” răstoarnă totuşi acest concept tradiţional, realizându-se în viziune modernă, ca un amplu poem de cunoaştere şi poem alegoric.