Te uită cum ninge decembre... 
Spre geamuri, iubito, priveşte -
Mai spune s-aducă jăratec
Şi focul s-aud cum trosneşte. 

Şi mână fotoliul spre sobă, 
La horn să ascult vijelia, 
Sau zilele mele - totuna -
Aş vrea să le-nvăţ simfonia. 

Mai spune s-aducă şi ceaiul, 
Şi vino şi tu mai aproape, -
Citeşte-mi ceva de la poluri, 
Şi ningă... zăpada ne-ngroape.

Ce cald e aicea la tine, 
Şi toate din casă mi-s sfinte, -
Te uită cum ninge decembre... 
Nu râde... citeşte nainte. 

E ziuă şi ce întuneric... 
Mai spune s-aducă şi lampa -
Te uită, zăpada-i cât gardul, 
Şi-a prins promoroacă şi clampa. 

Eu nu mă mai duc azi acasă... 
Potop e-napoi şi nainte, 
Te uită cum ninge decembre... 
Nu râde... citeşte nainte.

DECEMBRE poezie - de George Bacovia