Pentru anul 2018, Moldova e considerată una dintre țările cu cel mai mare risc de alunecare în autoritarism alături de Ucraina, Georgia, Armenia şi Kîrgîzstan. Moldova nu stă prea bine nici la capitolul asigurării drepturilor politice şi libertăţilor civile, fiind considerată o țară parțial liberă.

Concluziile se regăsesc în rapoartele Freedom House: „Ţări în Tranziţie -2018” și„Libertatea în lume -2018”.

Potrivit raportului cel mai prost rezultat  Moldova l-a înregistrat la capitolul nivelul corupţiei – 6 din 7. Urmează guvernanţa democratică la nivel naţional – 5,75, guvernanţa democratică la nivel local – 5,50, independenţa mass-media – 5,00, independenţa justiţiei – 5,00, procesul electoral – 4,00 și societatea civilă – 3,25.

Potrivit raportului, în 2017, procesele politice din Moldova au fost dominate de adoptarea unui nou sistem electoral mixt, modificare electorală care „va dezavantaja probabil partidele extraparlamentare și va încuraja corupția electorală”, scrie Freedom House. 

Sectorul mass-media a continuat să fie politizat, confruntându-se cu un cadru legal depășit, influența excesivă a politicienilor și oligarhilor, independența limitată a autorității de reglementare în domeniul radiodifuziunii, concurența neloială pe piața publicității politizate și utilizarea mijloacelor de informare în scopuri politice.

Reforma justiției a stagnat, iar procedura de numire a judecătorilor și a funcționarilor cheie a rămas una dintre principalele probleme ale acestui sector și a continuat să fie o sursă de îngrijorare, în special în ceea ce privește integritatea candidaților. 

Lipsa progresului și a reformelor în sectorul justiției au determinat Uniunea Europeană (UE) să anunțe decizia de reducere a programului de sprijin bugetar pentru reformele judiciare și să oprească ultima tranșă de sprijin în acest sector în valoare de 28 de milioane de euro, se mai arată în raport.