Mănăstirea Capriana

La Mănăstirea Căpriana | dangăt de clopot, ne cheamă iară ...

Mănăstirea CĂPRIANA, unul din cele mai vechi așezăminte monastice din Moldova, situată în codrii ce acoperă ținutul deluros din centrul Basarabiei (40 km NV de Chișinău), numiți cândva Codrii Lapuşnei, reprezintă un monument de valoare culturală şi istorică excepțională pentru neamul românesc.

Primele date referitoare la existența acestui așezământ monastic, înregistrat sub denumirea de "mănăstirea de la Vâşnovăţ unde este egumen Chiprian", ne parvin din anul 1429. Prin acest act Alexandru cel Bun donează mănăstirea de pe valea râului Vâşnovăţ soției sale, princesa Marena. În acele timpuri moșia mănăstirii cuprindea o moară și câteva sate. Marena a dăruit mănăstirii o colecție unicat de haine ecleziastice. Fiind lucrate în perioada 1427-1431, ele reprezintă cea mai veche broderie de acest gen care a parvenit până în zilele noastre.

mănăstirea Căpriana - Biserica de vara

mănăstirea Căpriana - Biserica de vara

 

La Mănăstirea Căpriana de Grigore Vieru

La Mănăstirea cea Căpriană
Bate un clopot în zi de duminică
La Căpriana rană pe rană,
Rană pe rană se vindecă.
...

continuarea poeziei lui Grigore Vieru - aici

aceste versuri au fost interpretate de regretații Doina şi Ion Aldea Teodorovici

Căpriana - centru al spiritualității ortodoxe

Fiind o mănăstire domnească, mai mulți domnitori au contribuit la edificarea și la dezvoltarea mănăstirii, Căpriana devenind un centru al spiritualității ortodoxe. Printre ei - Ștefan cel Mare, căruia îi datorăm construcția în piatră a Bisericii Adormirea Maicii Domnului în perioada 1491-1496. Grație lucrărilor importante efectuate la mănăstire din porunca lui Ștefan cel Mare, voievodul e considerat ca unul din fondatorii acestui nucleu sfânt al ortodoxiei românești.

Numele marelui domnitor e evocat în mai multe legende referitoare la mănăstirea Căpriana. În una din ele se spune:

"revenind de la o bătălie cu tătarii, Marele Ștefan și trupele sale au făcut popas într-o poiană, din mijlocul codrilor seculari ai Lăpuşnei. Deodată, el văzuse o căprioară sângerând, fiind rănită, se pare, de un lup. Această scenă îl impresionă atât de tare încât a decis a construi în acestă poiana o mănăstire, numind-o Căpriana."

Mănăstirea Căpriana - catapeteasma bisericii de vară

Catapeteasma Bisericii Adormirea Maicii Domnului (biserica de vară, Căpriana), imagine sf.sec.XX

 

Mănăstirea Căpriana în calea năvălitorilor

Mănăstirea a fost grav distrusă în timpul invaziilor turcilor. Se cunoaște că la începuturile sale mănăstirea era construită în totalitate din lemn. Cu toate acestea, sub a doua domnie a lui Petru Rareș, ea a suferit ample lucrări de reconstrucție 1542-1545 astfel fiind relativ rapid restaurată, fapt consemnat şi în cronica lui Grigore Ureche.

Mai apoi, sub Alexandru Lăpuşneanu, iarăși a fost întărită şi dezvoltată. Acesta din urmă l-a trimis pe superiorul mănăstirii - Eftimie - în mai multe misiuni diplomatice. Astfel, Eftimie e autorul cronicilor ce tratează evenimentele ce avură loc în Moldova anilor 1541 şi 1554.

Grație înzestrării sale de către domnitorii Moldovei cu moșii întinse, Căpriana devenise una din cele mai bogate și influente mănăstiri din principat, cunoscând atât perioade de înflorire, cât şi de incertitudini.

Suzeranitatea grecească

Spre finele sec.XVII, mănăstirea Căpriana cunoaște o perioadă de declin. În 1698, fusese trecută în subordinea mănăstirii Zografu de pe Muntele Sfânt Atos.
Abia spre 1812 mănăstirea își recapătă patronajul românesc.

(vezi referințe despre moșia acesteia și împletirea sorții ei cu cea a mănăstirii Zografu din Grecia - în articolul satul Sadova, Lăpuşna - compartimentul BAŞTINA)

 

Mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni și Mănăstirea Căpriana

Biserica din piatră Adormirea Maicii Domnului fusese restaurată doar spre începutul sec.XIX, când mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni o gasi într-o stare deplorabilă. Anume el o transferă la 1813 în gestiunea autorităţilor ecleziastice ale Basarabiei.

Gavriil Bănulescu-Bodoni a stat in fruntea Eparhiei Basarabene din timpul cuceririi Basarabiei până la alipirea la Imperiul Rus (1813 - 1821).
Dupa moarte, ilustrul Mitopolit îşi odihneste rămăşiţele lângă pereţii acestui locaş sfânt.

 

Capriana - Mormântul Bănulescu Bodoni Capriana - Piatra comemorativă Bănulescu Bodoni

Mormântul și piatra comemorativă a Mitropolitului Gavriil Bănulescu-Bodoni, biserica Adormirea Maicii Domnului,Căpriana

 

 

În perioada 1819-1820, după ce a fost afectată de un cutremur de pământ, mănăstirea a fost reconstruită. În 1840, s-a ridicat o nouă biserică - Sf.Gheorghe, iar în 1903, o alta ce poartă numele Sfântului Nicolae.
Forma actuală a Bisericii Adormirea Maicii Domnului e cea de după reconstrucția din 1820. Cu toate modificările sensibile survenite de-a lungul secolelor, această biserică conservează anumite particularităţi structurale şi tipologice specifice sec.XVI.

La Căpriana a existat şi cea mai mare bibliotecă mănăstirească din Basarabia cu prețioase daruri domneşti. De asemenea a adăpostit scrierile lui Chiprian - unul din primii poeţi ai Moldovei.

 

Ocupația sovietică: mănăstirea - "DUŞMAN AL POPORULUI"

 Aproape trei decenii Mănastirea Căpriana a fost închisă şi batjocorită (1962-1989), ca de altfel toate locaşele de cult ale Basarabiei.

RANA CĂPRIANEI Dinu Rusu

"Într-un proiect de închidere al mănăstirilor din R.S.S. Moldovenească, din 1949, se spune că Mănăstirea Căpriana a fost şi este un exploatator al ţăranilor săraci: "Actualmente mănăstirea crează obstacole în procesul de colectivizare în satul Căpriana. Călugării au o atitudine duşmănoasă faţă de colhoz şi prin diverse metode caută să impiedice organizarea acestuia."

Chiar dacă de mai multe ori s-a încercat închiderea uneia dintre cele mai vechi mănăstiri basarabene, sovieticilor nu le-a reuşit. Dar ateii comuniști trebuiau să-şi atingă scopurile meschine, astfel după ani buni de fel de fel de provocări si insinuări, începand cu 1962, la Mănăstirea Căpriana nu mai răsunau clopotele pentru a chema creştinii la sfântul lăcaş.

Mănăstirea Căpriana a fost declarată monument de arhitectură, ocrotit de stat. Marea "grijă" a autorităţilor se observa si aici. Statul îi ocrotea pe cei care veneau să fure ce a ramas o dată cu retragerea feţelor bisericeşti. Astfel, mulţi s-au ales cu podoabe bisericeşti, în special icoane, dar şi alte obiecte de cult. Se presupune că şi Ivan Ivanovici Bodiul (prim-secretarul PC al RSSM nn) s-a pricopsit cu mai multe opere de valoare. Se mai spune că cei care nu mai aveau ce fura - smulgeau cărămizile din zidurile mănăstirii.
Deşi mănăstirea Căpriana dispunea de o bibliotecă, după năvălirea ateilor, cărţile au dispărut - tot pentru "cercetări" minuţioase.

La mănăstire, în chilii, a fost deschis sanatoriul pentru copiii bolnavi de tuberculoză, iar în biserica "Sfântul Nicolae" - clubul sătesc, unde erau organizate serate, dansuri, petreceri si nunţi comsomoliste, iar biserica "Sfantul Gheorghe" a servit drept depozit."


Manastirea Capriana - Biserica Sf. Gheorghe, până la restaurare

 Biserica Sf. Mare Mucenic Gheorghe (biserica de vară), Căpriana, până la restaurarea din 2005, imagine sf. sec. XX

 

Mănăstirea Căpriana astăzi

Doar spre 1989 ea şi-a redeschis printre primele uşile, devenind imediat un simbol al deşteptării naţionale.

Având în vedere situaţia deplorabilă în care s-a pomenit mănăstirea după guvernarea regimului sovietic, în 2003 a luat start o amplă campanie de reconstrucţie a mănăstirii. De la bugetul de stat s-au alocat o parte însemnată de fonduri, pentru scopurile trasate. Oamenii de afaceri şi oamenii simpli s-au aliniat acestei acţiuni, vărsând donaţii cifrate la câteva miloane dolari SUA. Dar şi aici guvernarea comunistă a lui Voronin, se spune că şi-a băgat codiţa - "filtrând" în interes de partid unele donaţii. Spre finele lui 2005 principalele obiective ale acestei campanii naţionale au fost atinse.

Manastirea Capriana - Biserica Adormirea Maicii Domnului, restaurare 2007

Lucrări de restaurare la Biserica Adormirea Maicii Domnului (biserica de iarnă), 2007

 

Printre alte obiective care pot fi vizitate în zonă numim rezervaţia peisagistică "Căpriana-Scoreni" şi una din cele mai vechi rezervaţii din Moldova - "Codrii". În apropierea mănăstirii, în pădure, creşte stejarul numit de locuitori - Stejarul lui Ştefan cel Mare. Se presupune că la tulpina acestuia domnitorul s-a odihnit dupa o bătălie.

 

Informaţii utile

Adresa:
Mănăstirea Căpriana
MD - 3712, com. Căpriana, rn. Străşeni, R.Moldova
tel: (+0237) 22-365 / 68-321, fax: 26-043

Distanţe:
Chişinău (spre NV) - 40 km. - Mănăstirea Căpriana
Gara Străşeni - 13 km. - Mănăstirea Căpriana

Alte informaţii:
Hramul - Adormirea Maicii Domnului.
Mănăstirea poate fi vizitată zilnic.
Mănăstire de călugări.

 

REFERINŢE BIBLIOGRAFICE

1. Dinu Rusu. Calvarul mănăstirilor basarabene
2. Grupul de autori - Moldova lui Ştefan (actuala Discover Moldova)