COMENTARII Literare

Comentariu literar 

reprezintă categoria în care vei găsi informații esențiale despre cele mai importante opere literare pentru Bacalaureat sau școală.

Alecsandri - IARNA

Poezia "larna" face parte din ciclul "Pasteluri", reprezentand cea mai durabila si mai valoroasa parte a liricii lui Vasile Alecsandri. Scrise in liniştea conacului de la Mirceşti, aceste poezii contureaza privelişti surprinse de sensibilitatea poetului, in diverse anotimpuri, impresionand prin dragostea fata de natura a "bardului de la Mircesti" si prin realizarea artistica a expresiei poetice.

Pastelurie lui Alecsandri constituie primul moment de strălucire al poeziei romantice de dinaintea lui Eminescu. Titu Maiorescu a considerat că aceste creaţii lirice sunt „însufleţite de o simţire aşa de curată şi puternică a naturei” şi sunt scrise într-o limbă atât de frumoasă, încât apreciază că Vasile Alecsandri este „Cap al poeziei noastre literare în generaţia trecută”. 

Vasile Alecsandri se situează în fruntea poeților pașoptiști, pastelurile sale constituind primul moment de strălucire a poeziei române înainte de Eminescu.

Poezia “Cuvânt” de Tudor Arghezi precedă volumul ”Cărticică de seară”, publicat în 1935. Aceasta poate fi considerată ca o prefață poetică, ce dezvăluie conținutul volumului, dedicat celor mici. Poetul dorește să le dăruiască: ”o carte mică, o cărticică”, în care să descrie și să explice pe înțelesul lor, universul înconjurător.

Tudor Arghezi revoluționează atât limbajul poetic al vremii sale, în raport cu mijloacele de expresie tradiționale, cât și tematicele abordate.

Arghezi traversează mai multe epoci literare și orientări estetice, dar lirica lui e reprezentativă, în primul rând, pentru perioada dintre cele două războaie mondiale. Ov. Crohmălniceanu afirma că “Arghezi a deschis principalele drumuri ale poeziei româneşti interbelice”.

Poezia „Testament” reprezintă o foaie de parcurs pentru urmași, care se succed în ritmul vieții, făcând loc generațiilor viitoare, însă care se alimentează din trecutul națiunii. Un trecut - care doar prin voință și fermitate în acțiuni se poate preschimba într-un viitor mai bun, însă, odată lăsat la întâmplare, rămâne a fi unul cu serioase accente de degradare socială.

Poezia „Lacustră” prezintă atmosfera dezolantă caracteristică universului liric bacovian.

Titlul este simbolic, lacustra este o locuinţă temporară, nesigură, construită pe apă, susţinută de piloni din lemn. Aici cuvântul semnifică faptul că eul liric simte pericolul agresiunii lumii exterioare de care se izolează, devenind în felul acesta un însingurat, un prizonier al propriei lumi.

Tema poeziei ”Plumb” este moartea iminentă, obsesia poetului față de moarte. Tema poeziei ”Lacustră” nu diferă prea tare. Aceasta reprezintă starea de alertă și incertitudine pe care o trăiește poetul in fața morții care e o realitate absolută.

"Joc secund” de Ion Barbu face parte din seria artelor poetice modern-interbelice, alaturi de “Testament” de Tudor Arghezi si “Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” de Lucian Blaga.

Poezia „Riga Ciypto şi lapona Enigel” face parte din volumul „Joc secund” publicat în anul 1930. Subintitulată „baladă” răstoarnă totuşi acest concept tradiţional, realizându-se în viziune modernă, ca un amplu poem de cunoaştere şi poem alegoric.

Poezia Eu nu strivesc corola de minuni a lumii aşezată în deschiderea volumului de debut al lui Lucian Blaga, Poemele luminii (1919), se defineşte ca „ars poetica” modernă şi anticipează concepţia metafizică pe care o va detalia în lucrări filozofice 15 ani mai târziu. 

Lucian Blaga se personalizează in contextul literaturii române ca un scriitor de excepţie deoarece prin el, literatura noastră regăseşte amploarea extraordinară a viziunii asupra naturii, spre Totul cosmic şi spre sensul lui metafizic pe care le cucerise prin Eminescu.