MÂNDRIE ȘI PREJUDECATĂ Rezumat scurt (foarte pe scurt)


 Este un roman impresionant prin complexitatea personajelor, cu un subiect ce ar putea fi de actualitate si in zilele noastre, dar si o fresca a vietii burgheziei engleze de provincie de la sfarsitul secolului al XVIII-lea si inceputul secolului al XIX-lea.
Inca de la inceputul romanului facem cunostinta cu familia Bennet ai carei membrii ne vor fascina sau chiar indigna prin comportamentul si rationamentul lor. Mama a cinci fete cu varste cuprinse intre saisprezece si douazeci si trei de ani, doamna Bennet e preocupata, in permanenta, de gasirea unor “partide bune” pentru fetele ei astfel incat acestea sa capete o pozitie sociala mai buna in urma casatoriei. Cusururile eventualilor pretendenti sunt trecute pe un plan secund in conceptia doamnei Bennet, caci in viziunea acesteia banul primeaza. Acesta asigura un trai decent, poate chiar luxos, dar si relatii cu persoane bogate sau chiar de vita nobila. De altfel, scriitoarea trateaza cu ironie si mult umor realitati nedrepte ale societatii engleze trecute: modul in care trebuia sa aiba loc succesiunea ereditara si conditia femeii, crescuta cu scopul precis de a fi maritata, iar, mai apoi, de a-si marita fetele, fara vreun drept asupra averii sotului sau tatalui, in lipsa unui mostenitor de sex masculin.


Din pacate, superficialitatea si frivolitatea doamnei Bennet vor fi mostenite de ultimele trei fiice, Kitty, Mary si Lydia. Ba mai mult, acestea sunt slab pregatite din punct de vedere intelectual, astfel ca marile defecte amintite nu pot fi trecute cu vedere prea usor. In antiteza cu acestea apar celelalte doua fete ale familiei Bennet: Jane si Elizabeth . Acestea exceleaza la capitolul pregatire intelectuala si impresioneaza prin frumusetea lor naturala, expusa neostentativ.
Din lipsa de mostenitori pe linie masculina, testamentul domnului Bennet ii acorda dreptul de proprietate asupra domeniului Longbourn - la decesul acestuia - unui nepot pe nume William Collins. Astfel singura a celor cinci fete era suma de cinci mii de lire, pe care parintii o puteau imparti dupa bunul plac. In acest context, doamna Bennet este determinata sa le gaseasca fetelor sale soti bogati si face din acest lucru scopul sau principal in viata.
Atunci cand in vecinatate urmeaza sa se mute un tanar burlac foarte bogat, doamna Bennet intreprinde toate masurile necesare pentru a-i atrage acestuia atentia asupra fetelor ei. Intamplarea face ca domnul Bingley sa o placa pe Jane, fata cea mare a familiei Bennet.
Elizabeth, cea de-a doua fata a familiei Bennet va trai o poveste de dragoste captivanta, demonstrand din plin axioma ca de la ura la iubire nu e decat un pas. Dragostea ei se indreapta spre Darcy, un tanar aristocrat foarte bogat, prieten de-al domnului Bingley.

Spre deosebire de mama lor, Jane si Elizabeth nu vaneaza banii barbatilor. Ele se remarca prin profunzimea gandirii si bogatia intelectuala cu care sunt inzestrate. In antiteza cu cele doua surori mai mari apare Lydia, mezina familiei. Ea da dovada de o naivitate si o prostie ce nu suporta termen de comparative. Este cocheta, frivola si nici nu este inzestrata cu bun gust. Atentia ii este indreptata, in permanenta, spre regimentul de ofiteri ce isi instalasera tabara in Meryton, nu departe de casa unchiului ei. Flirteaza cu acestia, sfidand limita bunului simt si considera ca a fi in centrul atentiei a cat mai multi soldati deodata este o bravura si un lucru extraordinar. De altfel, chiar fuge cu un tanar ofiter pe nume Wickham, al carui caracter se va dovedi a fi la fel de urat ca al Lydiei. Meritul de a o fi salvat de la dezonoarea ce i-ar fi patat pentru totdeauna numele ii revine domnului Darcy, intrucat tanarul Wickham nu a avut in nici un moment intentia de a se casatori cu Lidya. Pe el doar interesul material il va motiva si il va determina sa-si asume rolul de sot al Lidyei.

Cartea "Mandrie si prejudecata" scoate in evidenta caractere atat de diferite la personajele ce dau viata romanului, iar acest lucru face ca lectura sa fie atat de placuta. Nu poti sa nu fi impresionat de personalitatea atat de diferita a fetelor Bennet, care desi au trait in acelasi mediu si-au dezvoltat caractere atat de diferite.